61 de primării ar trebui să plătească 345 de milioane de euro pentru rambursarea creditului la proiectul „Suceava – Utilități și mediu”

61 de primării sucevene care s-au asociat în urmă cu circa 11 ani pentru implementarea proiectului „Suceava – Utilități și mediu la standarde europene” riscă să se confrunte cu mari probleme financiare în următorii 15 ani în situația în care Guvernul României nu va prelua creditul de 86,3 milioane de euro pe care acestea l-au contractat pentru realizarea investițiilor prevăzute în cadrul proiectului. O analiză cu privire la stadiul acestui proiect a fost făcută în cursul zilei de ieri, în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului Județean Suceava, convocată de 16 consilieri, majoritatea reprezentanți ai PNL. La ședință au fost prezenți 27 de consilieri județeni, șeful administrației județene, Cătălin Nechifor, primari din județ, dar și parlamentarii PNL Gheorghe Flutur, Ioan Balan, Sanda-Maria Ardeleanu și Alexandru Băișanu. Reamintim că acest proiect prevederea construcția de centrale termice pe cogenerare în șase localități urbane și a unor conducte de gaz metan cu o lungime de 360 de kilometri. În cele din urmă centralele termice s-au construit în Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret și Rădăuți, însă în momentul de față doar cea din urmă este funcțională. La investițiile pe componenta de gaz metan, din 360 de kilometri de conducte, s-au realizat efectiv doar aproximativ 101 kilometri.
Ședința de ieri a Consiliului Județean a fost convocată la propunerea a 16 consilieri. Liderul grupului PNL din deliberativul județean, Vasile Ilie, a ținut să precizeze că o analiză de urgență a acestui proiect era absolut necesară în condițiile în care mai multe primării riscă să ajungă în insolvență, având în vedere că riscă să fie executate silit pentru datoriile pe care le au la creditul contractat, deși nu beneficiază nici în prezent de investițiile prevăzute în proiect. El a dat ca exemplu municipiul Câmpulung Moldovenesc, primăria fiind executată deja cu suma de 2,3 milioane de lei, pentru rata la credit aferentă celui de-al doilea semestru din 2015.
Primarul din Bosanci: Mai bine vin rușii!!!
Discuțiile pe marginea acestui proiect au fost extrem de lungi și uneori tensionate, iar într-un final s-a ajuns la o concluzie potrivit căreia creditul trebuie preluat de Guvern. Spiritele s-au încins în momentul în care directorul Servicii Comunale Rădăuți, Nistor Tătar, le explica participanților modul în care s-a reușit punerea în funcțiune și exploatarea pe profit a centralei termice din acest municipiu. La un moment dat, primarul din Bosanci, Anton Curic, s-a ridicat în picioare și a strigat în gura mare că primarii nu au venit să audă laude. În momentul respectiv, președintele CJ Suceava a strigat la Anton Curic să fie atent la modul în care vorbește, apoi, calm, l-a atenționat că se află în calitate de invitat la o ședință de Consiliu Județean. Mai calm, Anton Curic i-a spus lui Cătălin Nechifor că durerea primarilor este să scape de datoriile pe care le au la acest credit, mai ales că sunt localități care nu au beneficiat de nici un leu din împrumutul de 86,3 milioane de euro. „Să se găsească o cale să nu mai plătim acești bani. (…) Sunt un patriot, dar mai bine vin rușii să ne dea banii de care avem nevoie!!!”, a mai spus Curic, stârnind hohote de râs în rândul celorlalți primari.
Nechifor propune ca Executivul să preia creditul ca datorie publică
Șeful administrației județene, Cătălin Nechifor, a spus că la creditul de 86,3 milioane de euro, până la data de 31 martie 2015 s-a rambursat deja suma de 73 de milioane de euro, din care 52 de milioane reprezintă dobânzi și 21 de milioane de euro reprezintă rate. „Asta e o tragedie”, a spus Nechifor. El a spus că dacă „se merge până la capăt” cu acest credit, cele 61 de primării vor plăti de patru ori suma împrumutată. Cătălin Nechifor a spus că propunerea sa va fi ca Executivul să preia acest credit ca datorie publică, pentru a degreva autoritățile locale de plata împrumutului. Nechifor a arătat că acest lucru s-ar putea întâmpla în situația în care România va scăpa de acordul cu FMI, în condițiile în care în momentul de față s-ar depăși deficitul bugetar stabilit dacă Executivul ar prelua acest împrumut. El a explicat că pe componenta de termie au fost construite centralele în cinci orașe, însă doar la Rădăuți funcționează și reprezintă un exemplu de succes. Nechifor a spus că la Vatra Dornei centrala nu funcționează deoarece magistrala de gaz care trebuia să facă legătura cu acest municipiu nu a fost finalizată. Șeful CJ Suceava a mai explicat că pe componenta de gaz a proiectului nu s-au realizat decât 101,4 kilometri din totalul de 360 de kilometri câți erau prevăzuți în proiect. El a amintit că în anul 2009, investițiile în magistralele de gaz metan au fost predate gratuit către compania Transgaz, care trebuia să finalizeze lucrările prevăzute în proiect, ceea ce nu s-a întâmplat până în momentul de față. Cătălin Nechifor a arătat că în județ sunt localități care trebuiau să beneficieze de pe urma construcției acestor magistrale de gaz metan, însă în cele din urmă acest lucru nu s-a mai întâmplat. El a dat exemplul orașului Broșteni, care din creditul mare avea alocată o sumă de 890.000 de euro pentru componenta de gaz și care deși nu va beneficia de acest proiect ar trebui să ramburseze nu mai puțin de 4 milioane de euro.
Cătălin Nechifor a ținut să mai amintească faptul că din 2010 și până în prezent, Guvernul României a alocat fonduri de la buget pentru plata ratelor, subliniind că și în continuare se va încerca alocarea de bani pentru ca primăriile să nu aibă de suferit de pe urma acestui proiect.