Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 31 mar 2015 - Anul XX, nr. 74 (5886)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9763 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6625 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Demersuri

Datoriile localităţilor la ”Utilităţi şi mediu” ar putea fi achitate din fondul de risc al Guvernului

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Situaţia dramatică în care se află cele aproximativ 60 de localităţi sucevene asociate în proiectul ”Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”, care riscă a fi executate silit de ANAF pentru că se află în imposibilitatea de a-şi achita ratele, ar putea fi rezolvată temporar prin acoperirea datoriilor din fondul de risc al Guvernului. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că face demersuri pentru ca plata ratelor datorate de unităţile administrativ-teritoriale să fie făcută din fondul de risc constituit la Ministerul Finanţelor exact pentru situaţii de acest gen, când beneficiarii unui împrumut cu garanţie guvernamentală se află în imposibilitatea de a mai rambursa creditul. Fondul de risc este constituit din comisioanele încasate de la localităţile pentru care Guvernul a garantat atunci când s-a făcut creditul cu care se implementează ”Utilităţi şi mediu”. Nechifor a mai spus că unii primari ai acestor localităţi ”sunt supăraţi pe bună dreptate”, dar alţii, precum cel de la Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, nu. Asta deoarece, consideră Nechifor, Câmpulung Moldovenesc a beneficiat de o alocare bugetară consistentă, care i-ar fi permis să plătească ratele. Preşedintele Consiliului Judeţean a recunoscut că, dintre cele 61 de localităţi asociate în proiect cu CJ, rentabil s-a dovedit a fi doar pentru Rădăuţi şi oarecum pentru Suceava. ”După rentabilitate, următorul oraş ar fi Vatra Dornei, când va ajunge conducta de gaz metan aici. Marii beneficiari ai proiectului sunt Rădăuţi şi Suceava. Localităţile rurale, din păcate, nu sunt multe care să fi beneficiat”, a spus el.

Când se va întâmpla acest lucru este greu de spus deoarece pentru cei circa 20 de km pe tronsonul Pojorâta - Vatra Dornei, nici la această oră Romsilva nu permite societăţii Transgaz să traverseze cu magistrala fondul forestier. ”Este investiţia statului prin pădurea statului, dar noi nu putem interveni în relaţiile comerciale între Transgaz şi Romsilva. În 2010, Guvernul ne-a luat gratuit investiţia în conductele de gaz şi a predat-o la Romgaz”, a amintit Cătălin Nechifor.

 

PNL a solicitat o analiză a proiectului într-o şedinţă extraordinară a CJ, săptămâna viitoare

Consiliul Judeţean împreună cu alte 61 de localităţi din judeţ a contractat un împrumut de la Deutsche Bank Londra în valoare de 86,3 milioane de euro pentru realizarea programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”.

Până la preluarea datoriei, Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a fost deja executată silit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru neplata ratei. În data de 23 martie a.c., primăria a fost obligată să plătească o sumă de peste 2,3 milioane de lei (23 de miliarde de lei vechi), bani care au fost luaţi automat din contul municipalităţii. Suma reprezintă debitul aferent fondului de risc şi accesoriile aferente debitului. Oraşul plăteşte, în condiţiile în care centrala termică pe cogenerare construită prin acest proiect în municipiu nu este funcţională şi nu aduce bani. Valoarea împrumutului pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost de 13.469.130 de euro, cu o perioadă de rambursare 20 de ani şi o perioadă de graţie de 5 ani de la ultima tragere.

Ratele de capital au fost plătite de Ministerul de Finanţe, care este şi garantul acestui credit, până în luna septembrie a anului trecut, în timp ce dobânzile aferente creditului şi penalităţile au fost achitate din bugetul local. Dacă împrumutul nu va fi preluat de Ministerul de Finanţe, câmpulungenii au de plătit timp de 15 ani aproximativ 18 milioane de euro pentru o investiţie nefinalizată şi care nu va funcţiona niciodată. La Siret, centrala construită prin acelaşi proiect a fost închisă anul trecut, după zece ani de funcţionare, deoarece devenise nerentabilă.

Pentru dezbaterea problemei datoriilor localităţilor pentru ”Utilităţi şi mediu”, consilierul judeţean PNL Vasile Ilie a solicitat, ieri, convocarea unei şedinţe extraordinare a deliberativului judeţean, săptămâna viitoare.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Datoriile localităţilor la ”Utilităţi şi mediu” ar putea fi achitate din fondul de risc al Guvernului.
 Vizualizări articol: 1526 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Datoriile localităţilor la ”Utilităţi şi mediu” ar putea fi achitate din fondul de risc al Guvernului0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Babic sârbesc de Buzău Dintre toate cărnurile tocate și vârâte în maț, două sunt specifice Buzăului și de neîntâlnit altundeva: cârnații de Pleșcoi și babicul sârbesc de Buzău.Babicul se face din carne de porc (pulpă), tăiată cu... Citeşte