O echipă a Universităţii din Suceava efectuează cercetări la Gheţarul Scărişoara din Munţii Apuseni

Cel mai mare și mai vechi bloc de gheață subterană din lume, gheţarul Scărişoara din peştera cu acelaşi nume, a constituit obiectul cercetării unei echipe de profesori şi doctoranzi a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava (USV).

Cercetarea este partea a unui proiect care se întinde pe trei ani şi care vizează reconstituirea variaţiei temperaturilor şi precipitaţiilor din ultimul mileniu.

Studiile de la Scărişoara au avut loc în perioada 12-18 martie, echipa Universităţii fiind alcătuită din dr. Aurel Perişoiu, de la Facultatea de Geografie, drd. Viorica Nagavciuc, de la Facultatea de Silvicultură, drd. Carmen Bădăluţă, de la Facultatea de Geografie, Alexandru Rupu şi Paul Iliescu, de la Silvicultură.

„Am forat cu ajutorul unui carotier şi am scos gheaţă de la o adâncime de 13 metri, pe care am împachetat-o şi am depozitat-o într-o cameră frigorifică a Direcţiei Silvice Oradea. Ulterior, aceasta va fi prelucrată, respectiv va fi tăiată din centimetru în centimetru, pentru a fi analizată în laboratorul de izotopi stabili al Universităţii din Suceava. În urma analizei acestor probe se va reconstitui temperatura de acum 1.000 de ani”, a explicat Viorica Nagavciuc.

De cealaltă parte, Carmen Bădăluţă a precizat că gheţarul de la Scărişoara este cel mai mare bloc de gheaţă subteran din lume, are o adâncime de aproximativ 105 metri, o lungime de 700 de metru, având o vârstă de aproximativ 10.000 de ani.

Reconstituire după analiza inelelor anuale ale arborilor

Reconstituirea climatului din ultimii 1.000 de ani nu se va realiza doar pe baza analizelor depozitelor de gheață.

Potrivit lui Cătălin Roibu, de la Facultatea de Silvicultură a USV, directorul de proiect, reconstituirea se va baza pe analiza inelelor anuale ale arborilor, lăţimea inelului anual, densitatea lemnului din inelul anual, pe carote de gheaţă şi pe carote de sedimente.

Cercetările privind studiul inelelor arborilor se vor realiza în Parcul Naţional Călimani, Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Retezat şi în Apuseni, urmând ca analiza izotopilor de celuloză, oxigen şi carbon să se facă la Institutul din Budapesta.

Rezultatele cercetărilor vor fi folosite de cercetători pentru a evalua modul în care pădurea a răspuns la schimbările climatice, dar şi pentru realizarea de prognoze referitoare la ce se poate întâmpla cu pădurea în condiţiile schimbărilor de climă.

Totodată, rezultatele cercetărilor vor fi publicate în reviste de top pe plan internaţional.

Proiectul care urmăreşte studierea schimbărilor climatice și oferirea de răspunsuri la întrebări critice din domeniul climei se numeşte „Răspunsul pădurilor la schimbările climatice bazat pe o reconstituire multimilenară a climatului în zona carpatică” - CLIMFOR. Acesta este finanţat de EEA Grants.

Parteneri în proiect sunt Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice – ICAS, Iceland Forest Service (IFS) și Norwegian Institute For Nature Research (NINA).