Suceava are șansa de a reduce poluarea cu ambalajele de plastic și aluminiu de la apă minerală, sucuri sau bere care sunt aruncate peste tot, de la albiile râurilor până la parcuri, terenuri virane sau în spatele blocurilor, prin punerea în practică a unui acord semnat încă din 2011 între Asociația Marilor Rețele Comerciale din România și Ministerul Mediului.
Bani de cumpărături pentru PET-urile și dozele de bere returnate la magazin
O sursă majoră de poluare o reprezintă, în momentul de față, ambalajele tip PET și doze de aluminiu. Marile lanțuri de magazine cu filiale în România nu aplică și aici pe scară largă politica de reciclare a deșeurilor pe care o au în țările de origine, unde cumpărătorii sunt stimulați financiar să returneze ambalajele. După ce Ministerul Mediului, îngrijorat de amploarea poluării, a semnat un acord în acest sens cu Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, în noiembrie 2011, lucrurile au început să se miște.
Din Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) fac parte cei mai mari jucători care operează pe piața de retail din România: Cora, Carrefour, Auchan, Kaufland, Real, Selgros, Metro Cash & Carry, Billa, Mega Image, Penny Market, Praktiker, Bricostore, Baumax, Dedeman, Hornbach, OBI și Mobexpert.
Vicepreședinta AMRCR, Delia Nica, ne-a declarat că acordul voluntar din 2011 a fost unul „de principiu”, că fiecare lanț de magazine își stabilește propria strategie în domeniul reciclării deșeurilor, iar asociația nu are date referitoare la punerea efectivă în practică a celor convenite atunci.
Dintre membrii asociației cu magazine în județul Suceava, pe care i-am contactat, am primit răspunsuri pozitive doar de la Carrefour și Penny Market. Astfel, reprezentanți ai Carrefour ne-au declarat că programul de reciclare selectivă contra vouchere valorice este deja operațional în diverse orașe din țară și că va fi introdus și la Suceava cel mai târziu până la sfârșitul anului.
De la Penny Market, Ioana Mărginean, șefa departamentului Marketing al Grupului Rewe – Penny Market, ne-a comunicat că firma va analiza în viitorul apropiat posibilitatea implementării sistemului în magazinele sale: „proiectul reciclării deșeurilor de ambalaje PET și a dozelor de aluminiu este de actualitate în preocupările companiei, urmând să analizăm în viitoarele săptămâni posibilitatea implementării acestuia în rețeaua noastră de magazine”.
Din prevederile acordului, furnizat de conducerea Penny Market, reiese că „membrii AMRCR își prezintă disponibilitatea ca, în măsura în care acest lucru va fi posibil, să accepte amplasarea în locațiile proprii a unor echipamente de colectat și compactat ambalajele de tip PET și aluminiu, alocând totodată spații de depozitare pentru deșeurile colectate, în limita a 1mp, precum și o persoană desemnată pentru a coordona activitatea de folosire și întreținere a echipamentelor respective”.
Automate pentru PET-uri la intrarea în magazine
Practic asta ar presupune ca marile centre comerciale să fie dotate cu automate pentru preluarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje – PET și doze de aluminiu, în schimbul cărora clienții vor primi vouchere valorice pe care le vor putea folosi pentru cumpărături în respectivele supermarketuri, așa cum se întâmplă în alte state europene. Aparatele sunt achiziționate de operatorii economici din reciclare și puse la dispoziția retailerilor, care acoperă valoarea voucherelor prin reduceri la cumpărăturile făcute în magazin. Un automat de colectare costă între 20.000 și 30.000 de euro.
În ciuda scepticismului cu care este privit, sistemul s-a fost dovedit funcțional și în România. Cinci astfel de aparate au funcționat în cadrul unui proiect pilot; în Pitești, un singur aparat a colectat într-o singură lună 60.086 de PET-uri și 21.731 de cutii de aluminiu, la prețul de 0,5 lei/buc. În București există mai multe supermarketuri care utilizează această modalitate de reciclare.
Potrivit datelor Ministerului Mediului, în România doar 3% din dozele de aluminiu introduse pe piață sunt reciclate, restul fiind depozitate în gropile de gunoi. Astfel, peste 10.000 de tone de aluminiu de înaltă calitate ajung anual la gunoi, în condițiile în care, la nivelul Uniunii Europene, ponderea de recuperare a acestui tip de deșeuri este între 40% și 70%.
În aceleași magazine, dar în Germania, consumatorii primesc 0,25 – 0,75 euro per ambalaj returnat
Dacă, în România, în domeniul reciclării contra cost abia acum se fac primii pași, în Germania aproape toate supermarketurile și hipermarketurile dispun de echipamente de procesare a deșeurilor din ambalaje.
Conform portalului consumatorilor www.verbraucherportal-bw.de al Ministerului Afacerilor Rurale și Protecției Consumatorilor din landul Baden-Württemberg, pentru un ambalaj de tip PET sau o doză metalică de bere clientul primește înapoi între 0,25 și 0,75 euro. PET-uri de băuturi răcoritoare și de apă și/sau cutii de bere sunt introduse într-un aparat aflat de regulă la intrarea în supermarket, aparat care le scanează, le rulează și le aruncă mai departe, într-un tunel. La finalul operațiunii, fiecare persoană care introduce ambalaje în aparat apasă un buton și primește de la automat o chitanță, pe care scrie valoarea totală a ambalajelor returnate. Această chitanță este prezentată la casele magazinului, iar valoarea este scăzută din valoarea totală a noilor produse achiziționate.
Nu toate ambalajele sunt returnabile contra cost. Există și așa numitele “pfandfrei”, precum ambalajele pentru sucurile de fructe, berea de import sau super premium (la sticle de 0,33 l sau cu un design deosebit), ambalajele butoaielor de bere de 5 litri, sucurile pentru copii (aflate într-o sticlă subțire) și ambalajul pentru lapte.
Când a introdus sistemul depozit, Germania a fost atacată atât de multinaționalele care comercializează produse ambalate, cât și în forurile europene. Pe rolul instanțelor comerciale internaționale s-au deschis șiruri de procese, inițiate de comercianți care acuzau scăderea volumului afacerilor lor în Germania. Într-o singură zi, 14 decembrie 2004, Curtea Europeană de Justiție a pronunțat două sentințe împotriva sistemului depozit pentru ambalajele de unică utilizare pentru băuturi introdus de statul german. Într-o primă sentință, Curtea a stabilit că legislația germană pune într-o poziție dezavantajoasă companii din alte state membre ale UE care produc și distribuie diferite tipuri de băuturi în Germania, în ambalaje nereutilizabile. Prin cea de-a doua sentință, Curtea a dat dreptate unei companii austriece care susținea că este discriminată pe piața germană, în raport cu competitorii săi locali. În consecință, Curtea a decis să oblige Germania să asigure schimbarea sistemului de management al deșeurilor de ambalaje astfel încât acesta să nu distorsioneze piața și să nu fie discriminatoriu pentru produsele din alte state membre. Un alt proces al statului german a fost cu compania franceză Danone, care a acționat în justiție Berlinul pentru pagubele produse, pe motiv că vânzările de ape minerale îmbuteliate în Franța pe piața germană ar fi scăzut cu 85% după introducerea sistemului depozit în ianuarie 2003.
Germania nu s-a dat bătută și și-a perfecționat și extins sistemul depozit, care a devenit unul dintre cele mai eficiente modalități de recuperare a ambalajelor. De asemenea, s-a văzut că prețul conținutului PET-urilor nu a crescut după introducerea sistemului depozit, ci a rămas constant sau chiar a scăzut. Greu a fost ca oamenii să se obișnuiască să ducă ambalajele golite înapoi la magazine. Însă, după câteva luni de funcționare, a devenit rutină.
