Restanţele la bănci ale sucevenilor au crescut cu aproape 60% în ultimul an

Sucevenii îşi plătesc din ce în ce mai greu ratele la creditele pe care le au la bănci. Potrivit raportului Băncii Naţionale a României, la finele lunii noiembrie 2010 volumul total al restanţelor pe care sucevenii le aveau la finele lunii noiembrie 2010 la creditele în lei şi valută se ridică la 373,2 milioane de lei (87,6 milioane de euro), în condiţiile în care la sfârşitul aceleiaşi luni din 2009 valoarea lor era de 209,84 milioane de lei. Practic, într-un an, restanţele sucevenilor la bănci au crescut cu 163,35 milioane de lei, adică aproape 60%, printre motive numărându-se atât creşterea ratei şomajului în judeţul Suceava, cât şi diminuarea salariilor, în special în rândul bugetarilor.

Din datele BNR, cele mai mari creşteri s-au înregistrat la restanţele la creditele în lei, de la 160,9 milioane de lei la sfârşitul lunii noiembrie 2009, la 266 de milioane de lei la sfârşitul aceleiaşi luni din 2010. Probleme cu restituirea împrumuturilor de la bănci au avut şi cei care au contractat credite în valută, restanţele crescând de la 48,8 milioane de lei la 107,2 milioane de lei pe parcursul unui an.

Sucevenii s-au împrumutat mai puţin în moneda naţională

Potrivit raportului BNR de la sfârşitul lunii noiembrie 2010, sucevenii şi agenţii economici au făcut mai puţine împrumuturi de la bănci în moneda naţională. Astfel, dacă la sfârşitul lunii noiembrie 2009 agenţii economici aveau împrumuturi în lei de 1.101 milioane de lei, în noiembrie 2010 acestea au scăzut la 1.000 de milioane de lei. O scădere mai mare s-a constatat la creditele în lei contractate de populaţie, de la 773,8 milioane de lei la 690 de milioane de lei. De remarcat faptul că în cursul anului trecut sucevenii au contractat mai puţine credite pentru consum, volumul acestora scăzând de la 702,4 în 2009 la 523,8 milioane de lei în 2010. Dacă o situaţie asemănătoare se constată şi la creditele în lei pentru locuinţe, adică diminuarea lor pe parcursul unui an, nu la fel stau lucrurile şi la împrumuturile în lei contractate pentru alte scopuri, acestea crescând de la 8,65 milioane de lei la 106,7 milioane de lei.

Din raportul BNR mai reiese faptul că atât agenţii economici, cât şi persoanele fizice au preferat anul trecut să se împrumute în valută, aici creditele crescând de la 1.465 milioane de lei la 1.554 milioane de lei. Mai trebuie spus că dacă volumul creditelor în valută pentru consum contractate de populaţie au scăzut pe parcursul anului trecut, o creştere destul de mare s-a înregistrat la împrumuturile în valută pentru locuinţe, de la 239 milioane de lei la 283 milioane de lei.

Programul „Prima casă” a susţinut creditarea pentru locuinţe

Secretarul general al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Suceava, Marcel Gaftoneanu, a spus că măsurile de austeritate impuse de perioada de criză economică este una dintre cauzele reducerii volumului creditelor, dar şi a creşterii restanţelor la bănci. Gaftoneanu a mai adăugat că în momentul de faţă bancherii nu mai au încredere să acorde credite oricui, după ce în anii 2009 şi 2010 s-a constatat faptul că împrumuturile neperformante le diminuează profiturile.

„Măsurile de austeritate au reprezentat o lovitură imensă pentru debitori. Românii au avut cheltuieli mai mari în perioada sărbătorilor, iar capacitatea lor de a-şi achita datoriile la bănci se va deteriora. În acest context, creditele neperformante vor atinge maximul la sfârşitul primului trimestru de anul viitor, când se va reflecta şi perioada sărbătorilor. De asemenea, criza economică a continuat să afecteze companiile şi în 2010, prin scăderea vânzărilor, îngreunarea accesului la finanţare, reducerea lichidităţilor şi creşterea numărului de falimente”, a spus secretarul general al CCI Suceava.

Marcel Gaftoneanu a mai declarat că activitatea de creditare pe segmentul ipotecar a fost susţinută în special de programul „Prima Casă”, însă creditul de consum nu a fost reluat nici în 2010.

„Deşi soldul creditului acordat populaţiei şi companiilor s-a redus în primele zece luni din 2010 cu 4,7% în termeni reali, băncile au reuşit să mai acorde şi împrumuturi noi, în special pentru refinanţări. Şi trebuie spus că refinantarea creditelor mai vechi cu noi credite a fost soluţia la care clienţii băncilor au apelat semnificativ în 2010”, a declarat Gaftoneanu.