Doru POPOVICI

Pentru cineva care nu este tocmai preocupat de lumea sportului, afirmaţiile conform cărora la noi sportivii sunt lăsaţi în beznăabsolută, şcoala fiind ceva cu totul facultativ şi de regulă lăsată în durerea ei încă din perioada junioratului, ar putea părea răutăcioase. Numai că adevărul este incomparabil mai dramatic, eu însumi atrăgând atenţia în nenumărate rânduri asupra acestei situaţii perfect anormale, care are darul de a le crea sportivilor români fel de fel de frustrări şi handicapuri atunci când viaţa îi poartă către alte meleaguri, unde nu se pot adapta, tocmai pe acest fond de şcoală insuficientă (eeei, plus multe altele, desigur!).

Săptămâna trecută, toţi cei din studioul Digi Sport cădeau în extaz la apariţia de o dezinvoltură doar normală (la ei) a unuicolosal fotbalist britanic: Sol Campbell. Omul era relaxat, dotat de la naturăşi cu umor cât încape (ştiţi vorba aia: numai proștii nu au umor!),şi manierat tot atât. Ceva mai târziu, a intrat în discuţie cazul unui fotbalist român, aflat tot atunci în... discuţii de repatriere, după ce, plecat de o vreme în Polonia, cică n-ar fi reuşit să se adapteze, necunoscând vreo limbă străină din alea de circulaţie... normală, iar învăţarea limbii poloneze (foarte grea pentru noi) excluzându-se din start pentru unul care nici în limba maternă nu operează decât cu câteva tipare imbecile. Băiatul încauzăse numeşte Sorescu şi între timp a reuşit operaţiunea: de la polonezii cu care se afla incantonament în Turcia s-a transferat la FCSB, echipăcare ocupa o porţiune din acelaşi hotel. În principiu, se poate afirma că fostul "câine până la moarte" a greşit camera. După mine, a greşit în mai multe rânduri, cea mai gravă fiind aceea când a părăsit sfintele plaiuri mioritice, intrând într-o lume pe care pur şi simplu nu o înţelege. Acum, printre oile lui Becali, se va simţi din nou vedetade altădată.