Gabriel MANȚĂ

Nu demult, vă aduceți aminte, mi-am permis să contest metoda lui Ovidiu Ioanițoaia de a-și impune viziunea asupra arbitrajelor din campionatul nostru cel de toate etapele. Era vorba de manipularea diverselor opinii ale celor din fenomen, pe care directorul Gazetei Sporturilor le cita în funcție de cum îi pledau cauza (inclusiv cu comentariile de la articolele sale a procedat la fel). Nu reiau, acum este vorba despre altceva. În ultima vreme, Ioanițoaia și-a asumat o poziție nepopulară referitoare la cifrele carierei lui Pelé. Trecerea la cele veșnice a legendei braziliene a generat o mare emoție printre iubitorii fotbalului, inclusiv printre cei care nu l-au văzut jucând, dar care s-au hrănit din poveștile taților sau bunicilor. De aceea, demersul lui Ioanițoaia a fost din start contestat de cititori pe blogul de opinii al Gazetei, ceea ce l-a ambiționat și a generat o serie de articole despre Pelé. În esență, este vorba despre cifrele colosale de partide disputate și de goluri înscrise, ultimele fiind undeva la peste 1200, cu Ioanițoaia prezentând în serial diverse argumente pentru care acestea ar fi noncuantificabile. Aș începe cu argumentul oportunității pe care îl aduc unii internauți: poate nu e cea mai inspirată perioadă pentru a porni o asemenea discuție, dar Ioanițoaia nu inventează acum apa caldă! Cei care chiar urmăresc acest sport știu că periodic acest aspect revenea în atenția opiniei publice. Eu îmi amintesc că am citit în cărțile lui Ioan Chirilă din epocă despre cât de relative erau cifrele respective. Iar cine nu pornește din start cu reticență, cu suspiciunea că ”mesagerul” are interes să-l scoată rege pe Maradona sau pe altul, constată că Ioanițoaia are dreptate  (laolaltă cu alții din întreaga lume, în diferite perioade). O lungă perioadă de timp fotbalul intern brazilian a fost împărțit pe regiuni, astfel că multe echipe erau de umplutură, astfel că echipele mai răsărite, între care și Santos, efectiv defilau! Iar Ioanițoaia chiar dă exemple de scoruri astronomice reușite de Santos împotriva unor echipe de care eu, unul, nu auzisem niciodată. Dar astea erau condițiile, Pelé a fost beneficiarul perioadei. Am făcut și eu o verificare, pornind de la o observație logică: Pelé și Garincha au jucat mulți ani în Brazilia, o bună parte din carierele lor suprapunându-se (8 ani). Astfel, am fost curios să văd de câte ori au jucat unul împotriva celuilalt, adică Santos împotriva lui Botafogo. Ei bine, doar de 11 ori, în condițiile în care un meci a fost amical, altul s-a petrecut la un turneu în Spania, evident tot amical, câteva în Cupa Braziliei, unul în Copa Libertadores! Evident, în timpul ăsta, în campionatul regional, Santos demola o altă Botafogo... Trebuie să înțelegem că a spune (și a accepta) adevărul nu echivalează cu un atac la adresa statutului lui Pelé. El e singurul jucător cu 3 Cupe Mondiale și o bună bucată de veșnicie nimeni nu-i va lua asta.