Face China pace în Ucraina!?

Am urmărit ieri, cu oarecare strângere de inimă, ceremonia deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă din China. Strângere de inimă înseamnă pur și simplu că toate aceste evenimente pe care prin tradiție gazdele, indiferent care ar fi acestea, le îneacă în fast și strălucire, au un aer absolut aiurea în condițiile de restriște generate de pandemie. Erau ieri în tribune câțiva aleși ai sorții, invitați de marcă ai Comitetului Olimpic ori ai președintelui Chinei, a căror prezență nu făcea decât să amplifice aerul general de tristețe produs de lipsa spectatorilor obișnuiți. Gazdele parcă și ele au fost nițeluș mai ponderate decât la ediția Jocurilor Olimpice de Vară, din 2008, lucru de înțeles: participarea la Olimpiadele de iarnă nu este comparabilă cu cele de vară, nici ca număr de sporturi, nici ca număr de țări prezente la datorie. Parcă n-a mai fost atât de multă tehnologie și nici artificii fără număr. Am fost atent la discursurile din timpul ceremoniei, cel al președintelui Comitetului Olimpic Internațional vorbind despre „pacea olimpică”, tradițională încă din Antichitate, când războaiele se suspendau pe durata Jocurilor. Apelul domniei sale la pace planetară în spirit olimpic avea în mod evident un destinatar: Rusia lui Putin, prezent la fața locului. S-ar putea miza pe receptarea corectă a mesajului? Antecedentele zic că nu, din moment ce Putin se afla tot la Beijing, în 2008, la ceremonia de deschidere a JO de vară, în timp ce trupele rusești invadau Georgia. Sper totuși că acum războiul să nu se dezlănțuie, nu neapărat fiindcă Putin se dă mare sportiv și ar pricepe spiritul olimpic, ci deoarece vara nu-i caiarna!