Doru POPOVICI

Cred că Piticul nici nu-şi închipuia cum poate arăta fotbalul (de fapt, viaţa, în general) în afara Barcelonei. Rarele evadări către echipa naţională a Argentinei nu se pun la socoteală, fiindcă participările la meciurile reprezentativelor sunt în alt regim decât cel cotidian. Anul trecut, când se anunţa pentru prima oară despărţirea, am scris şi am vorbit despre întreaga tărăşenie ca despre o glumă. Cum adică să plece Piticul!? Şi unde? Ştiam doar de ce: fiscul, taxele, impozitele, evaziunea, exact ca Ronaldo şi cam ca toţi sportivii ori muzicienii cu câştiguri considerabile şi cu evaziune pe măsura acestora. În plan sportiv însă, mai ales după ce priveşti la experimentul Juventus/Ronaldo, îţi dai seama că nici măcar fotbaliştii de asemenea calibru nu sunt adaptabili chiar oriunde şi că realizările lor din locurile unde au atins gloria absolută sunt irepetabile. Aşa că nu mă gândeam că aş putea trăi în viaţa asta şi momentul în care Barcelona şi Messi se vor desperechea. Ei, odată ajunşi în acest punct, ba mai ştiind acum şi noua echipă a Piticului, nu putem decât să ne întrebăm cum o să arate formaţia în care evoluează cel mai bun portar din lume, Donarrumnak, cel mai bun fundaş din lume, Sergio Ramos, cei mai buni mijlocaşi din lume, Messi, M'Bappe, Di Maria, precum şi unul din cei mai buni atacanţi, Neymar. Şi fără Messi, lotul PSG este monstruos de bun. Cu Piticul lângă toţi ceilalţi, PSG pare să devină forţa supremă din fotbalul mondial. Ca fan al Real-ului, sper doar că între cei mai buni de acolo să înceapă o bătălie a orgoliilor şi fiecare să încerce să se impună, să îşi "marcheze teritoriul", desigur în detrimentul echipei şi implicit al performanţelor. Dar dacă se vor acomoda unii cu ceilalţi, e prăpăd! Pot deveni invincibili.