Gabriel MANȚĂ

Sper să nu vă supere prea tare abordarea unui subiect colateral, dar dacă pe mine m-a stârnit, socot că la fel se va întâmpla și cu unii dintre dumneavoastră. Săptămâna trecută ascultam în mașină Radio Național - ca orice patriot, nu? - când mă pomenesc cu Ilie Dobre în calitate de invitat. Urma să comenteze a doua zi meciul de handbal feminin dintre Râmnicu Vâlcea și CSM București. Bună inițiativa, de înțeles și nevoia de promovare a evenimentului, doar că emisiunea aproape că a dat-o în cultul personalității, Ilie Dobre fiind blagoslovit cu apelativul de... ”maestru”! Pe bune? Păi Ilie Dobre este autorul unor gafe mai degrabă unice în istoria radioului, de care amfitrionii n-au zis nici pâs. Ilie a povestit a nu știu câta oară despre recordurile sale la țipat ”goool”, cu sau fără respirație, adică niște obiective pe care un comentator serios nici nu și le propune. Dar așa e când omul vrea să iasă în evidență cu ceva în această meserie pentru care nu întrunea decât o singură calitate: pasiunea! Se pare că aceasta a fost exacerbată în asemenea hal, încât a compensat toate celelalte lipsuri. Ilie Dobre chiar a folosit adjectivul ”diabolic” pentru răbdarea cu care și-a urmărit scopul. Obsesia sa pentru urlat gooo....oool s-a răzbunat când FC Argeș a marcat un gol la Vigo, iar Ilie a început să urle cu ochii pe ceas. Suficient de mult cât să rateze momentul în care arbitrul anulase golul, așa că el s-a culcat în seara aia cu convingerea că Argeșul marcase. El și alte sute de mii de ascultători... Iar mai de curând, după ce a trecut pe handbal, când termina de urlat gol, deja cealaltă echipă înscrisese și ea! Păcat că simțul ridicolului nu doare. Pe de altă parte, trebuie spus că Ilie Dobre este îngrozitor de bâlbâit. Chiar transcriam în minte frazele lui și credeți-mă că râdeam singur. Norocul lui e că în transmisiune directă calea e mai scurtă între ochi și gură, astfel că se mai estompează acest defect. Dar când vorbește liber, când își exprimă ideile...

În plus, greșelile de exprimare sunt aproape nelipsite. Zice el: ”În America de Sud, n-am fost decât în Paraguay”. Chiar mă miram că un om cu dor de ducă recunoscut să fi ajuns într-o singură țară de pe continentul cu cei mai frenetici crainici sportivi. După care vine completarea: ”În rest am fost în toate.” Păi în cazul ăsta trebuie traducere din româna lui Ilie Dobre în româna normală: În America de Sud, doar în Paraguay n-am fost!

Și s-a mai lăudat și cu cele mai multe cărți scrise de un crainic sportiv, cică 48. Nu s-a limitat la niște portrete ale unor sportivi, a scris o peltea dizgrațioasă despre Savin, primarul traseist de la Bușteni. Se cheamă ”Performerul de pe crestele Caraimanului”, bleah! Și pe banii cui s-a făcut cartea? Are bani Savin să-și pună și-n cap, stați liniștiți, doar că porcăria asta a fost finanțată din bani publici! Cică ”maestrul” devenise comentatorul personal al lui Savin, care trimitea mașina la București să-l aducă pe Iliuță să-i comenteze meciurile în sală cu prietenii, cu un microfon legat la boxă...

Una peste alta, despre Ilie Dobre s-ar putea face un film, americanii se pricep foarte bine la asta: să te facă să empatizezi cu fraierul perfect care perseverează până se transformă în supererou. Adică maestru.