La mulți ani!

Am intrat într-un an care ar putea fi cel al unor mari realizări în mai multe sporturi, având în vedere că vorbim despre un an olimpic. Ceea ce se arată însă în perspectiva Olimpiadei japoneze mă tem că va fi doar un alt nou și lung șir de dezamăgiri. Sau doar de eșecuri, fiindcă pentru a vorbi despre dezamăgiri ar trebui să fi avut inițial ceva speranțe, ceva „amăgiri”, însă noi nu ne mai aflăm nici măcar în zona asta, a unor vagi speranțe. Culmea culmilor este însă aceea că deși prăbușirea sportului românesc continuă parcă mai vioi decât în alți ani, fotbalul pare să dea ceva semne de resuscitare, deși nici el nu e în deplinătatea puterilor. Totuși, iată că intrăm în primăvara cupelor europene cu o reprezentantă în Europa League, CFR Cluj, pe care însă bafta deplină care a adus-o până aici nu cred că o mai poate ajuta și în dubla de primăvară contra deținătoarei celor mai multe trofee ale competiției. Nu ne rămâne decât să sperăm că bafta porcească are o continuare și în noul an. O altă mare realizare vine tot din fotbal: e vorba chiar de Olimpiada din Japonia, despre care vorbeam mai înainte, și unde ne-am calificat aproape neverosimil, pe baza rezultatelor uimitoare ale naționalei under 21, care va da și majoritatea fotbaliștilor din lotul care va merge acolo. Ciudățenia supremă este că ultima dată când am mai ajuns cu fotbalul la Jocurile Olimpice a fost tot în Japonia, în urmă cu aproape 60 de ani, în 1964. Sigur că e greu de presupus că acolo vom face noi minuni, însă surprize se pot produce, așa că mai clădim și aici un rând de speranțe. Iată așadar două mari realizări fotbalistice cu care intrăm în noul an. Vorba-i însă: ce facem cu a treia, de fapt singura care contează cu adevărat? Adică prezența Naționalei mari la turneul final al Campionatului European. Situația este extrem de dificilă, și vă rog să mă credeți că îmi doresc enorm să văd produsă calificarea. Peste toate dificultățile, apare și aceea a partidelor unice de calificare, pe care noi ar urma să le jucăm în deplasare. Pe ambele, dac-o fi să trecem de primul adversar. Dar am senzația că pentru noi nu vor fi două, ci doar un meci de calificare. Adică de ratare a calificării. Asta înseamnă că vorbim doar de două realizări în fotbal, nu trei.