Unde-i defecțiunea?

Probabil că v-au frapat și pe dumneavoastră niște scoruri mai mult decât spectaculoase, din diverse campionate ale Europei, înregistrate în această toamnă: 3-6, 4-4, 6-1, iar înșiruirea poate continua până la epuizarea spațiului acestei rubrici. Chestia se întâmplă nu în campionate comice, precum cel din Gibraltar, ci în țări dintre cele mai bine cotate în clasamentele mondiale: Spania, Anglia, Franța. Până și în Italia, unde cândva scorul cel mai comun era 1-0, cu varianta aproape la fel de frecventă de 0-0, azi avem în fiecare etapă scoruri absolut rezonabile, cu câte 3, 4 sau 5 goluri de meci. Chiar la sfârșitul săptămânii trecute, de pildă, clasicul milanez Internazionale – Milan s-a încheiat cu 3-2, dar ar fi putut să fie și 5-4, după câte ocazii de gol s-au înregistrat. Unul dintre comentatori chiar a amintit că scorul cel mai des înregistrat în acest derby etern, în cei peste 100 de ani de când se joacă, a fost de 1-1, urmat de 1-0. Ce demonstrează asta? Păi ce altceva decât că abordarea aia cu „mai întâi să nu luăm gol și mai vedem” s-a cam dus dracului. Jocul ăla meschin, la mica ciupeală, e de multă vreme istorie. Ceea ce urmăresc azi, în 2017, echipele adevărate este, chiar înaintea victoriei, spectacolul. De aia stadioanele sunt pline-ochi etapă de etapă, pentru că lumea vine nu să vadă o luptă, o încrâncenare și o muncă de salahor, ci un spectacol ca oricare altul: ca un concert Rolling Stones, ca un film cu Jack Nicholson, că Cirque du Soleil. Biletul costă mult, iar artiștii, fie cu nume, ca Ronaldo, Messi, Ibra, Neymar ori M’Bappe, fie anonimi, se străduiesc din tot sufletul să-i bucure pe plătitori. Să-i aducă la stadion și peste două săptămâni, când joacă din nou acasă. Spuneți-mi ce ar trebui să se petreacă pentru ca și la noi să existe aceeași abordare. Cum să-i faci pe băieții ăia să producă spectacol? Sunt vinovați doar fotbaliștii? Dar antrenorii ce fac? Ce le spun? Cum poate un Dan Petrescu, jucător la una dintre cele mai spectaculoase echipe din istorie, Chelsea, să-i pună pe ai lui să se apere într-un mare fel, acasă!, într-un nenorocit de meci cu niște amărâți din Botoșani, iar apoi să se mire de rezultatul de 0-0! Unde-i defecțiunea din fotbalul românesc?