Nu mai țin minte care-i legătura, fiindcă de fapt nici nu mă interesează, dar dacă forțez un pic memoria, îmi iese că între domnul Becali Gheorghe și familia domnitoare peste București și Voluntari, adică Pandele/Firea, există un fel de legătură de rudenie. Cred că dl Becali este nașul fericitului cuplu. Cum s-ar zice, domnia sa este părintele spiritual al familiei de primari, ceea ce nu este de râs. Este, pur și simplu, adevărul gol-goluț. Și fiindcă trăim într-o lume a curățeniei morale absolut exemplare, nimic mai firesc decât un rezultat de o egalitate perfectă după un meci de o nulitate tot așa, demonstrată chiar de tabele de marcaj. Domnul Becali nu este la prima experiență pe care noi, privitori neimplicați, habar n-avem cum am putea-o cataloga: drama cu vădite nuanțe de tragedie sau comedie de să faci pe tine de râs? Fiindcă, dacă mergem în trecutul ceva mai îndepărtat, ne reamintim de bijuteria aia de gol luată de Steaua la Buzău, de la o echipă plătită tot de Becali, autorul asasinatului rămânând complet năucit de golul înscris, la fel și restul echipei: nu că nu se pupau, dar nimeni nici măcar nu zâmbea, deși egalaseră campioana în minutul 90! Patronul nu era finul lui Gigi, nici nașul, dar era, cumva, salariatul/servitorul acestuia. Trecutul mult mai apropiat ni-l readuce în memorie pe același domn Becali pierzând titlul de campion în fața nașului Gheorghe Hagi, după ce timp de ani întregi îl bătuse pe unde îl prinsese, mai puțin atunci când era neapărată nevoie să-l salveze. Acum câteva zile, cum ziceam la început, echipa finilor Firea/Pandele a băgat mândrețe de Steaua în șah etern, administrându-i un 0-0 soră cu moartea, sau măcar cu ratarea unui nou titlu. În această situație, era de la sine înțeles că CFR va face măcel cu Botoșani, asigurându-și titlul încă de acum. Când colo, ce să vezi? Aceeași panaramă, doar în alt decor. Mi-am amintit cum se îmburica Gigi după victoria cu Lugano, zicând că nu mai are de jucat decât cu Barcelona și alte mărimi. Cam tot așa zicea și Mureșan de la Cluj, acum vreo săptămână. Habar n-am avut că drumul spre Barcelona trece prin Voluntari și Botoșani… unde se și înfundă!