Invenții românești: stadioanele non-stop!

Un editorial din „Gazeta sporturilor” de ieri, semnat de Alin Buzărin, vorbea despre starea mizerabilă a gazonului de pe marea majoritate a stadioanelor patriei. Una dintre multele explicații posibile, sugerată chiar de autor, ar fi aceea că din caietele de sarcini referitoare la omologarea stadioanelor și confirmarea echipelor ca participante la vreuna din ligi lipsesc cu desăvârșire cele cu privire la starea suprafeței de joc. Apar însă în respectivele documente tot soiul de rahaturi fără vreo legătură cu fotbalul. S-a ajuns astfel ca așa-zisul gazon să fie alcătuit mai mult din pământ, adesea pigmentat cu buruieni, iar când lucrurile se petrec pe ditamai Stadionul Național, cu nisip! De aici, accidentări frecvente, înjurături, ba și declarații halucinante, cum ar fi aceea a Țânțarului, antrenor la Chiajna, care după meciul de la Ploiești a zis-o p-aia grea de tot, anume că jucătorii lui au fost defavorizați de terenul mizerabil, fiind vorba de o echipă … tehnică!!! De ceva vreme încoace, sub imperiul isteriei colective la nivel național, pompierii au aflat și ei, în sfârșit, că stadioanele noastre nu prezintă măcar minimum de condiții de securitate, astfel încât s-a acreditat și bizara idee că numai două din toate au autorizarea necesară. Da, așa o fi, numai că între timp etapele s-au jucat tot unde erau programate, excepția numindu-se Steaua. Se joacă fără aviz!? Probabil că da, fiind greu de presupus că pe cele două stadioane aflate în legalitate deplină s-ar putea desfășura câte 12 meciuri/24 de ore, în regim non-stop, astfel încât să aibă „acoperire regulamentară” toate partidele din toate ligile. Lucrul ar putea fi cumva chiar benefic, zonele unde se află cele două stadioane putând să devină niște zone de veritabil „boom” economic, urmând a fi luate cu asalt de cohorte de spectatori de pe tot întinsul patriei. În plus, pe linie strict fotbalistică, dacă tot au dispărut cam de peste tot centrele de copii și juniori, aceste două locații se pot constitui în centre pentru seniori, care n-ar mai avea de ce pleca de acolo decât în pauzele competiționale. Ar face astfel economii selecționerul Nea Puiu (implicit, și Federația!) care n-ar mai fi nevoit să străbată țara în lung și-n lat pentru a-i depista pe cei 2, 3 sau chiar 6 fotbaliști selecționabili de la „intern”. Ce mai, toată lumea ar fi în câștig.