Google
 
miercuri, 20 iun 2018 - Anul XXIII, nr. 135 (6845)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Dezbatere

„Noile ideologii” şi sistemul de valori al familiei „ce trebuie regândit”

Săptămâna trecută, Ministerul Educației Naționale ne-a adus în sfârşit la cunoştință ce consideră el ca fiind „o necesitate imediată” în şcoala românească, respectiv crearea unei noi culturi familiale, bazată pe „promovarea diversității”, „încurajarea activă a egalității” şi „înlăturarea stereotipiilor de gen care influențează traseele de viață diferite ale fetelor şi băieților”.

A fost pusă în dezbatere publică de către Ministerul Educației Naționale „Strategia națională de educație parentală 2018-2025” în baza căreia începe un proces de reeducare a părinților, acest proces fiind considerat necesar de către minister cu următoarele argumente cuprinse chiar în strategie:

– “Deseori noile ideologii promovate în special în domeniul protecției copilului întâlnesc mentalități conservatoare, un sistem de valori ale familiei ce trebuie regândit în contextul unor informații noi cu privire la nevoile de dezvoltare ale copiilor.” (pag  3).

– “De aceea familia în societatea actuală are nevoie din ce în ce mai mult de sprijin extern pentru a se adapta acestor cerințe…. în condițiile în care părinții rămân ataşați valorilor care s-au transmis tradițional, pe care le consideră ca fundamentând modele valide de relaționare intrafamiliară. Această din urmă atitudine este prezentă şi în discursurile profesioniştilor care idealizează familia tradițională pe care o consideră o formă perfectă de organizare.” (pag. 3)

Mai aflăm, din cuprinsul documentului ce priveşte în mod direct pe fiecare dintre părinții acestei țări, că familia „nu este o realitate obiectivă, ci ea este mai degrabă un produs socio-cultural, creată şi recreată permanent de practicile socio-culturale (pag. 3).

Strategia aduce şi o noutate juridică uluitoare pentru juriştii care credeau că legea defineşte suficient de clar în România noțiunea de interes superior al copilului. Ei bine, pentru Ministerul Educației Naționale din România, interesul superior al copilului înseamnă şi „ a crea o nouă cultură familială”  (pag. 4). Iar dacă ne mai imaginam cumva că modelul juridic al familiei, aşa cum este prezentat el în Codul civil al României, ca fiind părinții deopotrivă îndrituiți şi răspunzători în relația cu copiii, indiferent de natura relațiilor dintre părinți, ei bine, din Strategia națională propusă de Ministerul Educației Naționale aflăm că nu trebuie să pornim de la „modele unice considerate ideale.” (pag. 4).

Citind cu atenție primele pagini ale Strategiei, nu poți să nu te întrebi care-i scopul urmărit pentru toată pledoaria, minuțios făcută în sensul schimbării modelelor şi valorilor familiale şi regândirii acestei noi culturi familiale, constant amintite în Strategie.

Destul de curând, în cuprinsul Strategiei se revelează şi adevăratul scop: “Strategia are la bază următoarele principii:… promovării diversității… stilurile parentale trebuie revizuite din perspectiva relaționări cu copiii şi ÎNLĂTURĂRII STEREOTIPIILOR DE GEN care influențează traseele de viață diferite ale fetelor şi băieților, în acord cu legislația națională anti-discriminare şi cu Standardele Națiunilor Unite şi ale Comisiei Europene în acest domeniu.” (pag. 23).

Noțiunea de „stereotipii de gen” nu este nicăieri definită în legislația românească, la fel cum şi „promovarea diversității” o identificăm definită mai mult ideologic, în plan mediatic. Totuşi, aceste noțiuni se completează perfect cu „egalitatea de gen” care nu înseamnă egalitatea femeii cu bărbatul. Aceste noțiuni au început deja să fie implementate în educația românească.

Din cuprinsul acestor evenimente, înțelegem exact despre ce este vorba şi care este conținutul acestor noțiuni. Chiar dacă în plan juridic, în România, s-a scris foarte puțin despre acest subiect al stereotipiilor de acest gen, din cuprinsul activităților educaționale prin care au trecut elevii pentru a înțelege necesitatea „înlăturării stereotipiilor de gen”, înțelegem că aceste noțiuni atât de puțin tratate de jurişti, au consecințe dintre cele mai importante – pentru că privesc însăşi identitatea ființei umane – asupra copiilor. Din cuprinsul activităților educaționale amintite mai sus, se înțelege că ceea ce a învățat un copil într-o astfel de activitate este că egalitatea de gen nu este egalitatea femeii cu bărbatul, ci faptul că o persoană poate fi în mod egal un gen sau altul, funcție de alegerea sa, pentru că potrivit art. 3 lit. c din Convenția de la Istanbul, genul este un „construct social”, un rol de gen asumat şi nu un dat biologic, aşa cum era definit, anterior, de Statutul de la Roma.

 

Priorități

Ceea ce interesează din perspectiva articolului de față este aceea că, pentru Strategia națională de educație parentală pusă în dezbatere publică până pe 10 iulie a.c. de Ministerul Educației Naționale, „încurajarea activă a egalității de gen” constituie o prioritate încă din perioada timpurie a dezvoltării copilului când sistemul de educație parentală trebuie să vină in sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate şi încurajarea activă a egalității de gen” (pag. 18 din Strategie).

Reamintim că, potrivit articolului 487 din Codul civil, părinţii sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar şi potrivit însuşirilor şi nevoilor copiilor”.

Aşadar “propriile convingeri” ale părinților sunt respectate şi nu se cer a fi reeducate potrivit “noilor ideologii” pentru că Ministerul Educației Naționale din România nu se află într-o epocă nazistă ori comunistă. Noi părinții, cel puțin, nu ne aflăm. Și nici dispozițiile legale şi constituționale care îi protejează pe părinții din România.

Forţa garantării legale a respectării convingerilor părinţilor – subsumată însăşi libertăţii de conştiinţă – este maximă: potrivit articolului 29 alineat 6 din Constituţia României, părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine. În mod similar, acest drept este garantat şi de articolul 14 alineatul 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (dreptul părinţilor de a asigura educarea şi instruirea copiilor lor potrivit propriilor convingeri religioase, filosofice şi pedagogice), de articolul 2 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului (dreptul părinţilor de a asigura această educaţie conform convingerilor lor religioase şi filosofice), precum şi de articolul 5 din  Declaraţia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi de incriminare sau de credinţă potrivit cu care părinţii sau, după caz, tutorii legali ai copilului au dreptul să organizeze viaţa de familie în conformitate cu religia sau convingerea lor, precum şi pornind de la educaţia morală de care ei cred că copilul ar trebui să se bucure, stipulându-se expres în continuarea aceluiaşi articol că nu poate fi constrâns un copil să primească convingeri împotriva voinţei părinţilor săi sau ai tutorilor legali.

Dar aceste două noţiuni fundamentale ale ecuaţiei în discuţie relativă la educaţia copiilor şi responsabilitatea realizării ei, şi anume convingerile părinţilor şi însuşirile şi nevoile copiilor sunt foarte strâns legate de un alt drept fundamental. Potrivit articolului 26 alineatul 1 din Constituţie, autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

Cum viaţa intimă (iar genul ține profund de viața intimă) este unul din factorii determinanţi ai conştiinţei individului prin valenţele psihice pe care inevitabil le antrenează şi cum procesul de educaţie şi formare a copilului operează în planul conştiinţei acestuia, rezultă că orice ingerinţă în procesul educaţional care aduce atingere convingerilor părinţilor sau însuşirilor şi nevoilor proprii fiecărui copil, aduce atingere acestui drept fundamental. 

La Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava – Sala mică, va avea loc luni, 25 iunie, de la ora 19:00, o dezbatere cu tema: „Strategia națională de educație parentală 2018-2025”. 

Avocat Ana-Corina Săcrieru

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Noile ideologii” şi sistemul de valori al familiei „ce trebuie regândit”.
 Vizualizări articol: 727 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
„Noile ideologii” şi sistemul de valori al familiei „ce trebuie regândit”0.05

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei