Alina MIHĂESCU

Clasamentele sunt produse sociologice foarte bine digerate de public. Sunt argumente uşor utilizabile şi relevante, iar România, ca ţară membră a Uniunii Europene, s-a aflat nu o dată fie în top, fie la coadă, ceea ce devine şi mai interesant. De fapt, acesta este scopul unui clasament şi, categoric, nimic nu e mai banal decât poziţionarea pe la mijloc. Deşi, în general, suntem adepţii jumătăţilor de măsură, când vine vorba de topuri, strălucim. În cazul de faţă vorbim de un studiu privind numărul de emigranţi aflaţi în închisorile din Uniunea Europeană, efectuat de o echipă de jurnalişti, citat de EU Observer. Intuiţi rezultatul: România este statul european cu cel mai mare număr de emigranţi aflaţi în închisorile din UE. Aceştia sunt infractori prinşi, dovediţi, condamnaţi. Câţi alţii or mai fi? Dacă vă consolează cu ceva, aflaţi că ţara cu cel mai mare număr de deţinuţi în interiorul Blocului comunitar este Maroc, iar comparativ cu alte state membre UE nici procentual nu suntem pe primul loc. Ne ia Lituania, dar numai pentru că populaţia ei este incomparabil mai mică decât a României: nici 3 milioane de cetăţeni populează micul stat baltic. Ar mai fi de spus că studiul cu pricina nu include Croaţia, Malta şi Cipru. Mi-e teamă însă că nici dacă le-ar include realitatea n-ar fi mai bună – România este principalul exportator de infractori în Uniunea Europeană, cu 11.511 deţinuţi în 2015. Este urmată de Albania, Turcia şi Polonia. Din nou, dacă credeţi că vă consolează cu ceva, mai aflăm că românii sunt, în mare parte, condamnaţi în UE pentru infracţiuni considerate neînsemnate, cum ar fi furturi din magazine, spargeri şi furturi din buzunare. Acelaşi studiu ne spune ceea ce noi bănuiam deja, că majoritatea cetăţenilor români condamnaţi sunt săraci şi discriminaţi acasă şi în afara ţării. Sigur, pe lângă aceste găinării deloc lipsite de importanţă, există şi delicte serioase cu care românii s-au remarcat de-a lungul vremii în Europa, de genul fraudă online, trafic de fiinţe umane şi furt din ATM-uri. Sunt lucruri pe care le ştim deja şi aceleaşi întrebări la care căutăm răspuns: este opinia europenilor despre români o prejudecată? E firesc să ne simţim lezaţi când ni se pune eticheta de hoţ? Avem vreo şansă să ne spălăm imaginea? Contează? Eu zic că da, ce-i de făcut însă ţine de fiecare dintre noi, de cum gândim, de cum ne educăm copiii, de cum votăm, de cum respectăm legile, de cât de cinstiţi suntem cu noi înşine, de câte şi mai câte…