Florin HAIDAMAC

Înţelepţi din vremurile actuale afirmă că în istoria umanităţii există trei momente cheie: apariţia limbajului articulat, descoperirea focului şi crearea şi dezvoltarea internetului. Despre acest ultim aspect vreau să vă vorbesc astăzi.

Lăsând la o parte rolul de necontestat, vital chiar, pe care-l are internetul în viaţa modernă, nu mă pot abţine să nu constat că din ce în ce mai mulţi oameni preferă să-şi petreacă viaţa în faţa tastelor. Trist şi îngrijorător e că generaţiile care vin din urmă cultivă până la extrem acest mod de trai. Priviţi în jur şi îmi veţi da dreptate. Copiii nu mai ştiu să se joace. Nu mai ştiu să citească o carte. Nu mai privesc cerul, prea ocupaţi fiind cu privitul în ecranele telefoanelor inteligente. Merg cu căştile pe urechi, absenţi total din cotidian. Trec strada aiurea. Nu se feresc nici măcar atunci când maşinile sunt la câţiva centrimetri de ei. Ca să nu mai spun de modul în care violează limba română, atât în scris cât şi prin viu grai. Vor fi ei în stare să asigure continuitatea mecanismelor care stau la baza unei societăţi? Vor fi ei în stare să facă orice fără conexiune la net? Vor fi ei în stare să ne dea nouă, ăstora care muncim de ne spetim acum, pensie? Eu unul am mari îndoieli. Mai curând vor băga ţara într-un link şi aşa va rămâne în vecii vecilor amin. Sau, nah, admin.

Există însă pe internet, pe reţelele de socializare, o categorie aparte de patetici. Cei care se dau plini de bun-simţ. Cei care au păreri pertinente. Cei care iau atitudine. Cei care protestează pentru orice, mai puţin pentru nivelul lor de trai. De aici încolo vedeţi ghilimelele, da? Cei care uniţi salvează te miri ce. Cei care construiesc o Românie plină de valoare. De inteligenţă. De dreptate. Şi ce frumoasă e ţara asta a lor virtuală. Aceştia, în viaţa reală, îşi suflă mucii între degete pe stradă. Îşi aruncă zoaiele pe geam atunci când nu-i vede nimeni. Sunt primii la ţepuit şi la tot felul de evaziuni. Pe net îşi dau cu părerea despre orice. Şi ferească sfântul să ai altă viziune. Că ei ştiu tot. Ei sunt deştepţi. În viaţa reală se încurcă atunci când sunt forţaţi să citească mai repede. Propovăduiesc tot felul de diete şi de exerciţii sportive însă îi găseşti duminică de duminică pe la grătare cu mici şi bere din belşug.

De ele ce să mai vorbim? E plin netul de citate despre cum iubirea învinge tot. Inclusiv gonoreea. Şi ce mai iubesc ele. Cum îşi expun sufletul, doar doar vreun făt-frumos dat cu gel şi obligatoriu posesor de bmw le va aprecia pentru, nu-i aşa?, frumuseţea lor interioară. Mai sunt veşnic singurele, inadaptatele, florile ofilite şi la propriu şi la figurat, care se păstrează pentru un anume el. Unul care să le merite cică. Alea de spun că dispreţuiesc vulgarul, cotidianul şi stau seara la discuţii cu animalele de companie sau cu cine ştie ce prieten imaginar. Dispuse oricând să dea lecţii de viaţă, de feminitate şi îşi iau de la viaţa reală doar lecţii de singurătate.

Tot în această mlaştină online mai sunt păreriştii. Ăia care stau în faţa tastelor cu maieul rupt şi pătat, cu petul de bere ieftină şi cu urechea pe sonerie, să nu rateze poştaşul când le aduce ajutorul social sau pensia socială. Ăştia combat orice. Ăstia permanent rag să li se dea. Că sunt ei necăjiţi. Ăştia înjură pe net pe oricine. Că în viaţa reală nu-i bagă nimeni în seamă. Indiferent unde merg. Ăştia urlă cel mai tare. Care nu plătesc nimic. Asistaţii moderni sau mondeni, care vor totul gratis.

Toţi cei de mai sus, şi mulţi alţii din alte categorii, fac parte din România reală, dar nu au timp de ea. Că asta nu funcţionează pe mega, giga sau taguri. La asemenea personaje nici Iisus nu ajunge dacă nu se loghează mai întâi. Limbajul articulat, cuvântul, a fost şi este factorul decisiv în formarea societăţii. Omul a reuşit să modifice faţa planetei după nevoile sale tocmai pentru că a fost în stare să se organizeze eficient prin comunicarea cu ceilalţi reprezentanţi ai speciei. Aştia ce ştiu să articuleze? Ce ştiu sau au să comunice? Şi atunci vă-ntreb: ce vă doriţi? O ţară sau un domeniu.ro? Un copil sau un şir de 0 şi 1? Ardeţi naibii tabletele, nu cărţile!