Adevărate opere de artă ale meșterilor populari, „Biserici de lemn din Bucovina istorică”, în imagini și documente, pot fi văzute, în perioada 1-20 august 2019, la Muzeul de Istorie, Sala Cafeteria.
Este vorba de expoziția itinerantă „Biserici de lemn din Bucovina istorică – cercetare și conservare”, care a avut vernisajul joi, 1 august, la Muzeul de Istorie.
Proiectul expozițional prezintă prin imagini și note o sintetizare a cercetării documentare și de teren a autorului, dr. Laurențiu Dragomir, restaurator și expert-restaurator lemn atestat de Ministerul Culturii, urmărind înțelegerea și aprofundarea fenomenului bisericilor de lemn din Bucovina, evidența lor științifică, precum și situația actuală a stării de conservare a acestora”.
„Mărturie asupra înaintașilor noștri, asupra meșterilor lemnari, a trăiniciei lemnului”
Prezent la vernisajul expoziției, dr. Laurențiu Dragomir ne-a spus că cercetarea pentru proiectul „Biserici de lemn din Bucovina istorică” a început prin anii ‘90, când, după căderea comunismului, a avut ocazia să cunoască și cealaltă Bucovină, rămasă dincolo din nefericire, Bucovina de Nord. Restauratorul a făcut multe drumuri pentru a descoperi monumentele de arhitectură rămase în Bucovina de Nord, biserici de lemn, cetăți, alte obiective culturale care au fost construite de înaintașii noștri de-a lungul vremurilor.
„În ceea ce privește bisericile de lemn, se poate vedea că este o bogăție de arhitectură, de monumente rămase în teren. Sunt aproape 350 de biserici de lemn în Bucovina istorică. În expoziția de la Suceava este o mică parte, sunt cele mai interesante pe care am putut să le adunăm. Din cercetarea noastră rezultă că sunt 250 de biserici de lemn în partea cealaltă de Bucovină, în Bucovina de Nord, și 100 de biserici de lemn în actualul județ Suceava sau mai bine zis în Bucovina care face parte din actualul județ Suceava. Ele se păstrează pe teren, rămân mărturie asupra înaintașilor noștri, asupra meșterilor lemnari, a trăiniciei lemnului și ceea ce ne place nouă să spunem: avem biserici călătoare. Sunt peste 60 de biserici călătoare, care au fost demontate în anumite sate, dăruite în alte sate mai văduvite de construcții ecleziastice și au putut să se conserve și să rămână mai departe până în zilele noastre”, a completat dr. Laurențiu Dragomir.
„Adeseori un obiect neînsemnat, în aparență, este un testimoniu de identitate”
La vernisaj a fost prezentă și una dintre cele mai importante voci din lumea muzeologiei românești, prof. univ. dr. Ioan Opriș, coordonatorul lucrării de doctorat a restauratorului Laurențiu Dragomir. „Codicilul lui Laurențiu Dragomir la teza de doctorat a însemnat o expoziție. Nu doar teza în sine, cu bibliografii, cu trimiteri, cu analize, ci partea asta de verificare în practică. El a făcut nu știu câte drumuri în Bucovina de dincolo, ca să facă minunea asta. Pragmatismul doctoratului este evidențiat prin această expoziție. Sunt aproximativ 350 de biserici de lemn. Cea mai veche este la Cernăuți, 1607/1608”, a spus prof. univ. dr. Ioan Opriș.
Specialistul a completat că numărul acestor biserici de lemn a fost mult mai mare, dar tot omul a fost cel care le-a distrus. „După fiecare etapă de progres, omul a înlocuit sau a transformat biserica. Fie că s-a mărit comunitatea și a fost nevoie de o biserică mai mare, fie că i s-a mărit orgoliul (…) și atunci a ridicat o biserică cu mult mai măreață și mai frumoasă după conceptul generațiilor de atunci, neglijând sau chiar demolând biserica veche, de lemn. (…) Aceste biserici din lemn, adevărate bijuterii, spun ceva despre credința noastră foarte veche. Românii au investit mereu în ceva în ce au crezut, în Dumnezeu, și aceste monumente mici ca dimensiune sunt adevărate bijuterii. Aici (în expoziție) ingineria s-a combinat cu investigația, cu partea de estetică și cu partea de valoare. Când ne vom revoluționa conceptele despre valoare, vom vedea că adeseori un obiect neînsemnat, în aparență, este un testimoniu de identitate”, a completat prof. univ. dr. Ioan Opriș.
„Expoziția are o importanță deosebită și din punct de vedere al conservării”
Directorul adjunct al Muzeului Bucovinei Ion Mareș a spus, în deschiderea vernisajului, că, în calitate de arheolog, a avut prilejul să parcurgă multe zone din țară și nu a lăsat niciodată deoparte bisericile de lemn. Le-a vizitat. Ceea ce a făcut dr. Laurențiu Dragomir, a mai spus Ion Mareș, este „o muncă mare, nu ușoară”, pentru care l-a felicitat pe autor.
Și în calitate de gazdă, a fost prezentă la vernisaj Doina Creangă,director adjunct al Muzeului Bucovinei, care a apreciat că expoziția „Biserici de lemn din Bucovina istorică” „este o muncă de cercetare extraordinară, este rezultatul a 30 de ani de activitate de când domnul Dragomir, nu singur, susținut, împreună cu soția sa, care este un reputat investigator științific, a făcut ca aceste biserici să fie cunoscute și din punct de vedere științific, al părții de conservare. O să observați că expoziția are o importanță deosebită și din punct de vedere al conservării. Nu sunt prezentate doar simple monumente, ci evoluția lor în timp, problematica lor de conservare și, de ce nu, de restaurare”.
Invitație la cultură
Organizatorii și invitații au susținut că Bucovina este renumită prin bisericile cu fresce exterioare, parte din ele incluse în patrimoniul UNESCO, sau prin vechile biserici din Lujeni sau din Toporăuți, aflate în prezent în regiunea Cernăuți din Ucraina. Însă alături de aceste monumentale și valoroase lăcașe de cult, Bucovina păstrează o categorie specială de monumente de arhitectură vernaculară religioasă, modeste în aparență, mai puțin cunoscute, dar destul de numeroase. Ele sunt adevărate opere de artă ale meșterilor populari, de cele mai multe ori anonimi, însumând peste 350 de biserici de lemn, după cum au fost identificate în urma cercetării dr. Laurențiu Dragomir, ce a prilejuit expoziția de la Muzeul de istorie.
Sucevenii și nu numai sunt invitați să viziteze până pe 20 august expoziția „Biserici de lemn din Bucovina istorică”, unde pot vedea, printre altele, în imagini și documente, bisericile de lemn din Putna, Vama, Bilca, Calafindești, Dragoșa, Moara, Călinești-Enache, Valea Putnei, Deia, Milișăuți, Frumosu, Bucșoaia, Ciumârna, Cornu Luncii, din Davideni (Storojineț) – Regiunea Cernăuți, Lucavița, Petriceanca, Camena, Dracineț Nou, Cireș, Berhomet pe Prut, Tărășeni etc.
