Google
 
vineri, 31 mai 2019 - Anul XXIV, nr. 125 (7126)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7228 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1899 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   5 imagini |   ø fişiere video

Conferinţă

Savantul Moshe Idel a explicat, la Muzeul Bucovinei, cum a supravieţuit limba idiş datorită femeilor şi copiilor

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Conferinţa "Idiş, o lungime de undă specială. Idişul între română şi ebraică", susţinută, ieri, de savantul Moshe Idel, la Muzeul Bucovinei, în cadrul Festivalului „Ziua limbii şi teatrului idiş”, a fost apreciată de directorul acestei instituţii, Emil Ursu, drept „un moment istoric pentru muzeu şi pentru oraş”. Asta deoarece la această oră profesorul Idel este considerat „cel mai important cercetător al Cabalei din lume”.

Conferinţa lui Moshe Idel s-a bucurat de interes atât din partea unor lingvişti suceveni de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, cât şi preoţi, membri ai Comunităţii evreieşti din Suceava, Bucureşti şi Oradea sau suceveni preocupaţi de cultura iudaică.

Profesorul Idel a explicat naşterea idişului, această „limbă hibrid”, singura din lume care a rezultat din contopirea a două limbi din familii extrem de diferite - ebraica şi germana, care s-au întâlnit pe continentul european începând din secolele X-XI. „Din germană, idiş a luat verbele, iar din ebraică substantivele. Idealele sunt ebraice – Tora, Chivot, acţiunile depind de limba germană”. Potrivit lui Idel, idiş nu este „o limbă de comunicare externă”, ci una casnică, „o limbă foarte emoţională, care are de-a face cu femeile şi copiii”, o limbă modestă şi funcţională. Prin idiş, Biblia a ajuns la femei, la mame şi de la ele, la copiii lor şi astfel limba, cuvântul au mers mai departe. Fiind o limbă cultivată mai ales de femei, a rămas „casnică”, elitele având la dispoziţie ebraica. Idiş a fost mereu în război cu ambele limbi din care s-a născut, germana şi ebraica.

Odată cu migraţia evreilor care o vorbeau, idiş s-a răspândit în toată lumea, dar în fiecare zonă s-a dezvoltat cu un alt accent. Deşi diversă, în secolul al XIX-lea a devenit  „o limbă internaţională evreiască”, „o limbă care uneşte”, care „vine din suflet”. De asemenea, a fost vehiculul de răspândire a misticii evreieşti. Hasidismul, respectiv explicarea Cabalei în termeni populari, a devenit strâns legat de idiş, fiind difuzat, până astăzi, numai în zonele cu populaţie evreiască vorbitoare de idiş.

„Înainte de 1940, 80% dintre evrei vorbeau idiş. Cum arăta Europa astăzi dacă exista o limbă comună?”, s-a întrebat profesorul Moshe Idel. Holocaustul, care a dus la exterminarea a 80% din populaţia care vorbea idiş, a făcut ca idiş să fie prima limbă aproape exterminată.

Până în urmă cu circa 20 de ani, despre idiş aproape că se vorbea la trecut. „Situaţia era extrem de precară, limba putea dispărea”, a spus Moshe Idel. Acum, interesul academic este mai mare.

 

O limbă care să încăpăţânează să nu dispară

Scriitorii în limba idiş au început să fie traduşi, la Universitatea Ebraică sunt în fiecare an 20-30 de studenţi care studiază idiş, au început să apară biblioteci nu doar în Israel, ci şi în SUA, se cântă şi se pun în scenă piese de teatru în idiş. „Astăzi hasidicii sunt maximum 5%. În 10 ani, ei vor deveni 10% din poporul evreu. E clar că limba n-o să dispară în generaţia viitoare sau două generaţii, dacă nu intrăm în tot felul de apocalipse”, crede profesorul Idel, care nu-şi poate însă imagina că această limbă, care face parte din patrimoniul cultural al lumii, ar putea totuşi să dispară.

Tot ieri, la muzeu, directorul Emil Ursu a prezentat cel mai recent volum al profesorului tradus în limba română, „Experienţa mistică la Abraham Abulafia”, care a putut fi achiziţionat de la un stand de carte al editurii Polirom. După prezentare, Moshe Idel a răspuns la întrebări şi a dat autografe.

Savantul Moshe Idel din Israel este unul din cei mai mari specialişti în iudaism, de la cabală la hasidism, expert în cercetarea comparată a religiilor şi în cultura română.

S-a născut în 1947 la Târgu Neamţ, este profesor de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi cercetător la Institutul Shalom Hartman, doctor în filosofie cu specializarea „Cabala”, visiting professor şi cercetător la universităţi şi instituţii din întreaga lume, printre care Yale, Harvard, Princeton şi UCLA din SUA, Sorbona din Franţa, Doctor Honoris Causa al mai multor instituţii academice din Israel, SUA sau România. A primit numeroase premii pentru excelenţă în domeniul gândirii iudaice, pentru excelenţă în cercetare şi pentru unele dintre cărţile sale. În 2009, preşedintele României l-a distins cu Ordinul Meritul cultural în grad de comandor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Savantul Moshe Idel a explicat, la Muzeul Bucovinei, cum a supravieţuit limba idiş datorită femeilor şi copiilor.
 Vizualizări articol: 1062 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Savantul Moshe Idel a explicat, la Muzeul Bucovinei, cum a supravieţuit limba idiş datorită femeilor şi copiilor5.051

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Optik Tataru - Cabinete Oftalmologice in Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei