Vineri, 8 Martie, de Ziua Femeii, Galeriile de Artă ale Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni au găzduit una dintre cele mai frumoase expoziții de pictură, “Sărbătorim Femeia!”. Au fost expuse 84 de portrete feminine, din secolul al XIX-lea și până în prezent, opere ale unor artiști celebri, cum ar fi Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu, Corneliu Baba, Ștefan Șoldănescu, Ion Irimescu, Aurel Băeșu, Octav Băncilă, Dimitrie Hârlescu, sau ale unor pictori contemporani: Mihail Gavril, Pavel Codiță, Călin Alupei, Nadia Popovici, Victor Mihăilescu, Lazăr Iacob, Dan Hatmanu, Irina Solomon.
Expoziția a fost deschisă de primarul Cătălin Coman, care a apreciat munca depusă de personalul muzeului pentru a organiza un astfel de eveniment.
„Doar cine nu face nu știe cât este de greu. Fiecare detaliu trebuie gândit, inclusiv sfoara de care se leagă tabloul, de unde bate lumina, sunt amânunte care trebuie luate în considerare pentru a avea o manifestare reușită”, a precizat primarul Cătălin Coman.
Incursiune în timp a femeii și a statutului femeii în societate
Și criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc a considerat că este o expoziție organizată cu mult entuziasm și profesionalism de mica echipă a Muzeului de Artă din Fălticeni, „fiind cel mai frumos mărțișor pe care îl putem primi noi, femeile, noi, cele care iubim cu adevărat arta”.
„Prin tablourile expuse în această galerie putem urmări o incursiune în timp a femeii, a statutului femeii în societate. Suntem înconjurați, în mare parte, de tablouri realizate de pictori bărbați, care au imprimat pe pânză lirismul, sentimentele, senzualitatea, feminitatea, dar și sacrificiul feminin. Avem expuse tablouri ale unor artiști consacrați care se studiază cu mare atenție pe băncile școlilor de specialitate, dar și artiști contemporani care continuă să lucreze. Toți au dat dovadă de o înțelegere aparte în fața demnității umane, în cazul de față a femeii, o înțelegere către poezia lucrurilor firești, dovedind o largă compresiune pentru universul uman. Ei sunt conștienți că întreaga suită de gânduri, sentimente, chiar și fapte, constituie materialul intangibil, fin, dar rezistent, din care s-au născut creațiile lor. Întreaga paletă de portrete expuse cu această ocazie se remarcă prin profunzimea psihologică, esențială în definirea unei personalități. Câteva dintre trăsăturile esențiale care definesc acest aspect sunt exprimarea trăirii interioare intense, structura anatomică solid construită, subtilitatea spirituală și puterea de transfigurare emotivă asupra feței”, ne-a spus Delia Ioana Leizeriuc.
Femeia în arta vieții
Pentru caricaturistul și graficianul Mihai Pânzaru – PIM, femeia înseamnă destinul întregii omeniri prin Maica Domnului, iar “toate femeile pictate din panteonul nostru sunt cu mult mai minunate decât toate prințesele, ducesele și figurile din plastica mondială”. Mihai Pânzaru – PIM i-a îndemnat pe cei prezenți să se gândească cât de frumoasă este femeia română și cât de interesantă este femeia în arta vieții. A fost o interesantă retrospectivă din artă în cotidian, din cotidian în realitatea imediată a familiei, de la tinerețe până la bătrânețe și apoi de la copil, la căsătorie, la mamă, la bunică și apoi la Dumnezeu.
După ce a dăruit, simbolic, o floare pentru toate doamnele, maestrul Mihai Pânzaru a precizat că „toate drapelele sau stemele țărilor ar trebui să aibă o floare pentru doamne și o carte de învățătură, o carte de înțelepciune”.
„Numai cine nu pozează pentru un portret nu știe cât de greu este”
Pentru Niculai Moroșanu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) Suceava, expoziția de vineri a fost al treilea eveniment la care a participat în orașul Fălticeni, apreciind ceea ce a găsit expus pe simeze. Cunoscutul artist plastic sucevean a privit expoziția din mai multe „unghiuri”.
„Prima ipostază este cea a unui om care intră într-o galerie de artă și este emoționat de ce i s-a întâmplat. De obicei intrăm într-o galerie de artă să vedem tablourile. De data aceasta mi s-a întâmplat exact invers, tablourile s-au uitat la mine pentru că expoziția de față cuprinde portrete. Vreau să mă pun și în ipostaza unui artist plastic și să vorbesc despre portret, pentru că portretul ne uimește pe simezele din Galeria «Ion Irimescu». Numai cine nu pozează pentru un portret nu știe cât de greu este. Aici avem foarte multe lucrări în care personajele care au pozat sunt pe perete ca în realitate, cu trăirile și cu tot ceea ce le reprezintă din punct de vedere fizic: fizionomia feței, îmbrăcămintea, podoabele, tot ceea ce au avut în momentul în care au pozat. Este un lucru pe care nimeni nu-l știe și pe care eu l-am învățat de la profesorii mei care spuneau: În momentul în care te apuci de un portret, oricât de bun portretist ai fi, când ai terminat lucrarea îți dai seama că în portretul respectiv este și ceva din portretul tău. Am avut senzația că în loc să mă uit la tablouri, se uită ele la mine”, a concluzionat artistul plastic Niculai Moroșanu.
Pictorul Mihail Gavril, alături de maeștrii săi, la Fălticeni
Chiar dacă mulți dintre autorii portretelor nu mai sunt în ceea ce numim prezent, în această expoziție sunt portrete contemporane ale maestrului Mihail Gavril, singurul artist contemporan cu lucrări expuse și prezent la vernisaj.
„Este forte greu să rămâi în viață și să știi că ești alături într-o expoziție de maeștrii tăi. Haideți să spunem: mamă, ce expoziție frumoasă; mamă, ce muncă; ce doamne au participat; ce mulți tineri au participat; mamă, ce expoziție! Orice lucrare este o natură statică, un boboc de floare. Dacă vă uitați în negativ, în pozitiv, toate sunt flori. Atât spun: Mamă, hai să vedem expoziția!”, a fost îndemnul pictorului fălticenean Mihail Gavril.
Această zi închinată femeii s-a terminat cu două poezii scrise de profesorul Constantin Bulboacă.
