Ziua Holocaustului, 9 octombrie, a fost marcată ieri la Sinagoga Mare din Rădăuți printr-un scurt moment de rememorare a victimelor acestuia. Despre însemnătatea momentului au luat cuvântul președintele Comunității Evreiești din Rădăuți, Igo Sigi Koffler, prodecanul facultății de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, conf. univ. dr. Florin Pintescu, și istoricul Daniel Hrenciuc, care a lansat volumul „O scurtă istorie a evreilor din Rădăuți”. La comemorare au participat primarul municipiului, Nistor Tătar, viceprimarul Bogdan Loghin, consilieri locali, directorii colegiilor din municipiu, elevi de la unitățile de învățământ din localitate, membri ai comunității evreiești din Rădăuți.
Președintele Comunității Evreiești din Rădăuți, Igo Sigi Koffler, a declarat: „Ca în fiecare an comemorăm și la Rădăuți Ziua Holocaustului, pentru că de aici și din împrejurimi au fost deportați în masă evrei în Transnistria, de unde s-au întors circa 20 la sută din cei deportați, restul murind de foame, de boli, în chinuri groaznice. Urmează ca în zilele următoare să depunem o coroană de flori la Monumentul Săpunul din cimitirul evreiesc din municipiul Rădăuți”.
Potrivit site-ului oficial al Institutului Național pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa.
