A fost inaugurată Colecția Etnografică “Pădurea, leagăn de civilizație a răzeșilor Dornei”

Cea mai nouă colecție etnografică din județ, și una din cele mai valoroase prin natura exponatelor și cercetarea etnografică desfășurată chiar în vatra satelor din care provin obiectele, a fost inaugurată duminică, 19 august, în comuna Dorna Arini. Colecția Etnografică “Pădurea, leagăn de civilizație a răzeșilor Dornei”, a profesorului Mihai Vleju, este o expoziție permanentă găzduită la etajul Căminului Cultural “Savin Alexievici” din satul Cozănești, în centrul reședinței de comună.
Colecția Etnografică cuprinde peste 170 de obiecte adunate de-a lungul anilor de profesorul Mihai Vleju, pentru fiecare obiect existând în documentarea etnografică o descriere amănunțită, începând cu tehnica realizării, uneltele folosite și terminând cu modul de utilizare și necesitatea folosirii lui.
Profesorul Mihai Vleju și-a început astfel descrierea colecției: “Expoziția este finalizarea muncii mele de cercetare etnografică începută în 1983. Sub genericul «Pădurea, leagăn de civilizație a răzeșilor Dornei», avem obiecte folosite la exploatarea lemnului din pădure, avem prezentate plutăritul și scule pentru plutărit. Trecem apoi la ustensilele folosite la stână, budăci, coveți, găleți mici, donițe, avem industria casnică de unde nu lipsește ceaunul cu pirosteie, fierul de călcat, războiul de țesut și toate ustensilele care ajută la realizarea ștergarelor, lăicerelor, covoarelor, dar și a costumului popular. Semnificativ pentru o colecție etnografică, avem costumul popular din sat, de femeie și de bărbat, și costumul ciobanului. Fiind din lână, aceste obiecte sunt în vitrine de sticlă etanșate foarte bine pentru a nu pătrunde molia. O secțiune importantă este cea de arhitectură tradițională țărănească, dar avem și obiecte frumoase, foarte vechi, o traistă de vătăjel, un corn de suflat la bandă și la vânătoare…”
Ideea profesorului Vleju de a organiza în comuna natală un muzeu care conține creații ale civilizației populare tradiționale românești este mai veche, dar până în urmă cu trei luni nu a găsit spațiul necesar. Dorința sa a fost ca muzeul să fie vizitat de turiști, să fie un loc de cunoaștere a tradițiilor și obiceiurilor de către elevi și tineri, deci se impunea să fie amenajat într-o clădire situată în zona centrală a comunei, cu parcare, bine semnalizată, în apropierea școlii și a primăriei. Pentru Colecția Etnografică “Pădurea, leagăn de civilizație a răzeșilor Dornei”, profesorul dornean a primit „un spațiu generos al etajului Căminului Cultural, dar mult prea mic pentru numărul impresionant de exponate pe care domnul profesor le deține”, după cum a precizat primarul Ioan Moraru.
La amenajarea colecției au contribuit actualii și foștii elevi, pentru că, deși are vârsta de 70 de ani, Mihai Vleju încă îi îndrumă pe elevii dorneni în arta înnobilării lemnului și osului cu ajutorul dălților, dar și Obștea de răzeși Cozănești-Ortoaia și oameni simpli din Dorna Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători, care, timp de 35 de ani, au oferit profesorului Vleju o parte din obiectele de uz gospodăresc moștenite de la bunici și străbunici.
Teritoriul actualei comune a făcut parte, în vremuri străvechi, din Ocolul Câmpulungului, teritoriu care era supus boierimii și se bucura de privilegii garantate de domnie. Statutul special al zonei a atras emigranții români din zona Ardealului. În 1775, odată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul Austro-Ungar, granița se stabilește pe râul Bistrița, partea de nord a comunei aflându-se în Imperiul Austro-Ungar, iar cea sudică (75% din suprafața comunei) în Moldova, situație care va dura până după Primul Război Mondial. Marea Unire din 1918 redă libertatea arinenilor să circule fără opreliște pe întreg teritoriul comunei, după ce, un secol și jumătate, puteau vizita rudele doar prin punctul de frontieră de la Gura Negrii. Aceste aspecte explică varietatea atât de mare a obiectelor și obiceiurilor țărănești din această zonă.
Tabăra de creație “Pe urmele Vitoriei Lipan”, finalizată printr-o expoziție
Inaugurarea colecției etnografice a fost urmată de vernisajul expoziției artiștilor plastici participanți la Tabăra de creație “Pe urmele Vitoriei Lipan”. La parterul Căminului Cultural au fost expuse lucrări realizate în cadrul unei tabere de creație desfășurată timp de o săptămână, până pe 19 august, la Dorna Arini și la care au participat absolvenții promoției 1970 a Facultății de Arte Plastice din Iași. Alături de cei veniți din toate colțurile țării la “chemarea” colegului lor Mihai Vleju s-au alăturat și doi suceveni, maestrul în sculptură din Câmpulung Moldovenesc Ion Maftei, cu lucrări în colecții importante din străinătate, apreciat și bine cotat peste hotare și mai puțin în țară, și pictorul Gabrel Baban, fost președinte al Filialei Suceava a Uniunii Artiștilor plastici din România, cunoscut atât în țară, cât și peste hotare prin expozițiile personale și de grup.
Expoziția este una cu „greutate” atât prin lucrările realizate, cât și prin semnăturile artiștilor plastici de valoare care le-au realizat.