A fost inaugurată Colecţia Etnografică “Pădurea, leagăn de civilizaţie a răzeşilor Dornei”

Cea mai nouă colecţie etnografică din judeţ, şi una din cele mai valoroase prin natura exponatelor şi cercetarea etnografică desfăşurată chiar în vatra satelor din care provin obiectele, a fost inaugurată duminică, 19 august, în comuna Dorna Arini. Colecţia Etnografică “Pădurea, leagăn de civilizaţie a răzeşilor Dornei”, a profesorului Mihai Vleju, este o expoziţie permanentă găzduită la etajul Căminului Cultural “Savin Alexievici” din satul Cozăneşti, în centrul reşedinţei de comună.

Colecţia Etnografică cuprinde peste 170 de obiecte adunate de-a lungul anilor de profesorul Mihai Vleju, pentru fiecare obiect existând în documentarea etnografică o descriere amănunţită, începând cu tehnica realizării, uneltele folosite şi terminând cu modul de utilizare şi necesitatea folosirii lui.

Profesorul Mihai Vleju şi-a început astfel descrierea colecţiei: “Expoziţia este finalizarea muncii mele de cercetare etnografică începută în 1983. Sub genericul <Pădurea, leagăn de civilizaţie a răzeşilor Dornei>, avem obiecte folosite la exploatarea lemnului din pădure, avem prezentate plutăritul şi scule pentru plutărit. Trecem apoi la ustensilele folosite la stână, budăci, coveţi, găleţi mici, doniţe, avem industria casnică de unde nu lipseşte ceaunul cu pirosteie, fierul de călcat, războiul de ţesut şi toate ustensilele care ajută la realizarea ştergarelor, lăicerelor, covoarelor, dar şi a costumului popular. Semnificativ pentru o colecţie etnografică, avem costumul popular din sat, de femeie şi de bărbat, şi costumul ciobanului. Fiind din lână, aceste obiecte sunt în vitrine de sticlă etanşate foarte bine pentru a nu pătrunde molia. O secţiune importantă este cea de arhitectură tradiţională ţărănească, dar avem şi obiecte frumoase, foarte vechi, o traistă de vătăjel, un corn de suflat la bandă şi la vânătoare…”

Ideea profesorului Vleju de a organiza în comuna natală un muzeu care conţine creaţii ale civilizaţiei populare tradiţionale româneşti este mai veche, dar până în urmă cu trei luni nu a găsit spaţiul necesar. Dorinţa sa a fost ca muzeul să fie vizitat de turişti, să fie un loc de cunoaştere a tradiţiilor şi obiceiurilor de către elevi şi tineri, deci se impunea să fie amenajat într-o clădire situată în zona centrală a comunei, cu parcare, bine semnalizată, în apropierea şcolii şi a primăriei. Pentru Colecţia Etnografică “Pădurea, leagăn de civilizaţie a răzeşilor Dornei”, profesorul dornean a primit „un spaţiu generos al etajului Căminului Cultural, dar mult prea mic pentru numărul impresionant de exponate pe care domnul profesor le deţine”, după cum a precizat primarul Ioan Moraru.

La amenajarea colecţiei au contribuit actualii şi foştii elevi, pentru că, deşi are vârsta de 70 de ani, Mihai Vleju încă îi îndrumă pe elevii dorneni în arta înnobilării lemnului şi osului cu ajutorul dălţilor, dar şi Obştea de răzeşi Cozăneşti-Ortoaia şi oameni simpli din Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca, Sunători, care, timp de 35 de ani, au oferit profesorului Vleju o parte din obiectele de uz gospodăresc moştenite de la bunici şi străbunici.

Teritoriul actualei comune a făcut parte, în vremuri străvechi, din Ocolul Câmpulungului, teritoriu care era supus boierimii şi se bucura de privilegii garantate de domnie. Statutul special al zonei a atras emigranţii români din zona Ardealului. În 1775, odată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul Austro-Ungar, graniţa se stabileşte pe râul Bistriţa, partea de nord a comunei aflându-se în Imperiul Austro-Ungar, iar cea sudică (75% din suprafaţa comunei) în Moldova, situaţie care va dura până după Primul Război Mondial. Marea Unire din 1918 redă libertatea arinenilor să circule fără oprelişte pe întreg teritoriul comunei, după ce, un secol şi jumătate, puteau vizita rudele doar prin punctul de frontieră de la Gura Negrii. Aceste aspecte explică varietatea atât de mare a obiectelor şi obiceiurilor ţărăneşti din această zonă.

Tabăra de creaţie “Pe urmele Vitoriei Lipan”, finalizată printr-o expoziţie

Inaugurarea colecţiei etnografice a fost urmată de vernisajul expoziţiei artiştilor plastici participanţi la Tabăra de creaţie “Pe urmele Vitoriei Lipan”. La parterul Căminului Cultural au fost expuse lucrări realizate în cadrul unei tabere de creaţie desfăşurată timp de o săptămână, până pe 19 august, la Dorna Arini şi la care au participat absolvenţii promoţiei 1970 a Facultăţii de Arte Plastice din Iaşi. Alături de cei veniţi din toate colţurile ţării la “chemarea” colegului lor Mihai Vleju s-au alăturat şi doi suceveni, maestrul în sculptură din Câmpulung Moldovenesc Ion Maftei, cu lucrări în colecţii importante din străinătate, apreciat şi bine cotat peste hotare şi mai puţin în ţară, şi pictorul Gabrel Baban, fost preşedinte al Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor plastici din România, cunoscut atât în ţară, cât şi peste hotare prin expoziţiile personale şi de grup.

Expoziţia este una cu „greutate” atât prin lucrările realizate, cât şi prin semnăturile artiştilor plastici de valoare care le-au realizat.