Evenimentul cultural “Ion Irimescu 115”

Primăria şi Consiliul Local al municipiului Fălticeni, în colaborare cu Muzeul de Artă “Ion Irimescu” Fălticeni, au organizat, în ziua de duminică, 18 februarie 2018, evenimentul comemorativ “Ion Irimescu 115”.

Slujba de pomenire a Maestrului Ion Irimescu

Manifestările au început la ora 12,00, la Biserica „Sf. Voievozi” din Oprişeni, lăcaş de cult pictat de maestrul Irimescu şi în cimitirul căruia familia Irimescu şi-a găsit odihna veşnică. Preotul paroh, Camil Dăscălaşu, şi managerul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, preot Teodor Brădăţan, au oficiat slujba de pomenire a Maestrului Ion Irimescu, după care la mormântul marelui sculptor român a fost adus un omagiu din partea Primăriei Fălticeni, a filialei Suceava “Plăieşii”, a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” şi a Şcolii Gimnaziale „Ion Irimescu” din Fălticeni.

„Ion Irimescu a fost unul dintre puţinii oşteni ai României care a fost înzestrat de Dumnezeu cu cele mai redutabile arme ale tuturor timpurilor: arta şi cultura. Abilitatea şi abnegaţia cu care le-a mânuit ne-au adus nouă, românilor, satisfacţii şi trăiri de excepţie, ţara noastră devenind prin truda maestrului un punct însemnat pe harta culturală a lumii. Astăzi, noi, fericiţii beneficiari ai acestui eveniment, am fost martorii readucerii în conştiinţa noastră a spiritului românesc al maestrului Ion Irimescu, cultivat cu atâta trudă în viaţa pământeană, peste care se suprapune, ca o mănuşă, cea artistică”, a fost mesajul maistrului militar Dumitru Davidel, prim-vicepreşedinte al Filialei Judeţene Suceava a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Muzeu de importanţă naţională

La Muzeul de Artă „Ion Irimescu” a fost organizat momentul aniversar „Irimescu - arc peste timp”, dedicat marelui artist, în cadrul căruia au fost rostite mesaje şi alocuţiuni din partea instituţiilor centrale şi locale de stat şi din partea invitaţilor, cu prilejul aniversării a 115 ani de la naşterea Maestrului Ion Irimescu. În discursurile lor, primarul Cătălin Coman, prefectul Mirela Adomnicăi, deputatul Alexandru Rădulescu, fostul director al muzeului, Gheorghe Dăscălescu, au evidenţiat însemnătatea operei lui Ion Irimescu şi punerea în valoare a muzeului fălticenean pe plan naţional şi internaţional.

„Ne aflăm astăzi la Muzeul de Artă <Ion Irimescu>, a doua casă a maestrului, o instituţie unică la nivel naţional pentru că aici se află cea mai mare colecţie de autor din ţară. Aici avem operele şi sufletul maestrului Ion Irimescu, cel care şi-a adunat lucrările ca într-un sanctuar în muzeul de la Fălticeni, transformând oraşul într-o adevărată metropolă a artei. Valoarea acestui muzeu, valoarea operei pe care ne-a lăsat-o moştenire maestrul depăşeşte graniţele judeţului şi de aceea consider că în continuare avem obligaţia de a transforma acest muzeu din unul cu însemnătate locală într-un muzeu de importanţă naţională. Maestrul spunea: <Cine vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele>”, a fost mesajul prefectului Mirela Adomnicăi.

O colecţie de miliarde de euro

Mihaela Iacob, reprezentanta Ministerului Culturii, publicistul Grigore Ilisei, fostul secretar de stat Ioan Opriş au vorbit despre zestrea spirituală a artistului, atenţia şi dragostea noastră, a tuturor deopotrivă, privitori, admiratori, lucrători, diriguitori, pe care o acordăm lui Ion Irimescu şi operei sale.

„Lucrările sale au venit din geniu şi se întorc spre semeni, lucrările sale merg spre foarte multe generaţii de acum încolo. Avem la Fălticeni o colecţie Irimescu unică. Mai avem una a lui Apostu la Bacău. Ambii au avut grijă din vreme să le facă de importanţă naţională. Sunt rare gesturile pe care un artist le face la o asemenea dimensiune. Prima donaţie, 314 lucrări. Sute de lucrări date unei comunităţi, care primeşte fără să fi dat, nu aduce decât o obligaţie: să păstreze această colecţie ca pe ochii din cap. Colecţia muzeului este de miliarde de euro, dacă vreţi să o evaluaţi. Este impresionantă. De aceea la Fălticeni ne trebuie un muzeu de importanţă naţinală prin colecţia Irimescu. Şi se poate. Pentru asta trebuie demers politic şi susţienere”, a concluzionat fostul secretar de stat Ioan Opriş, cel care în urmă cu 15 ani reprezenta Ministerul Culturii la Centenarul Maestrului.

Ioan Opriş a dăruit bibliotecii muzeului două lucrări în care maestrul este trecut, „Monumentele istorice din România: (1850 - 1950)” şi „Colecţionism, Muzeologizare, Patrimonializare”.

Arta, timpul şi uitarea

Scriitorul Grigore Ilisei a făcut o trecere în revistă a evenimentelor istorice trăite de maestrul Ion Irimescu, începând cu răscoala din 1907 şi terminând cu decembrie 1989, veşnicia în artă, timpul şi uitarea fiind elementele definitorii ale marelui artist. În calitate de legatar testamentar al maestrului, Grigore Ilisei şi-a arătat nemulţumirea faţă de ce şi-a dorit maestrul să devină muzeul ce-i poartă numele după restaurare, proiect care s-a încurcat în iţele birocraţiei.

„Muzeul nu poate rămâne doar o clădire în care sunt nişte lucrări. El trebuie să fie un germene de iradiaţie spirituală, un loc în jurul căruia să graviteze viaţa spirituală, nu numai a Fălticenilor, ci a întregului ţinut. În fiecare an aici trebuia să fie o tabără de sculptură, aici să aibă loc tot felul de manifestări de rang înalt în fiecare an, de la expoziţii, colocvii, simpozioane, o activitate editorială în jurul acestui muzeu, o activitate de cercetare, studii, cărţi despre opera maestrului la care să fie angrenaţi cei mai buni exegeţi din întreaga ţară. Sunt şi lucruri care au rămas şi nu s-au împlinit, nu este decât jumătate de treabă, proiectul era mult mai amplu şi cuprindea şi clădirea în care suntem şi care arată cum arată şi care distonează cu cealaltă clădire. În această parte de clădire trebuia să fie expusă colecţia de pictură a muzeului, ar fi trebuit să existe un spaţiu de socializare în care oamenii să se întâlnească, să discute, o sală de expoziţii temporare, o galerie. Lucrurile acestea erau cuprinse în proiectul de reabilitare a muzeului de atunci, în etapa a doua, etapă care deocamdată este o fata morgana”, a precizat Grigore Ilisei.

„Ion Irimescu este un caz fericit prin existenţa muzeului de la Fălticeni”

Olimpia Coroamă, una din membrele familiei lui Ion Irimescu, a vorbit despre artistul centenar, Nicu, aşa cum era cunoscut între prieteni, realizând şi un istoric al familiei Cazaban căreia aparţine şi sculptorul născut pe 27 februarie 1903. Vicepreşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Gheorghe Dican, a adus un omagiu marelui artist fălticenean care între anii 1978 şi 1990 a fost preşedintele UAP. Dican a precizat că: „Ion Irimescu este un caz fericit prin existenţa muzeului de la Fălticeni, mulţi artişti ar face-o cu mare drag, dar nu au unde să-şi etaleze operele". Scriitoarea Doina Cernica a făcut câteva referiri la promovarea imaginii personalităţii şi a creaţiei maestrului Ion Irimescu, propunând organizarea, lunar, a unor conferinţe pe tema creaţiei lui Irimescu, Muzeul Irimescu, cu invitarea şefilor de catedră de la universităţile de artă din ţară, a muzeografilor de elită, a unor critici şi istorici de artă, lucru care ar înviora mişcarea de cunoaştere şi de răspândire a imaginii muzeului şi a personalităţii maestrului. Apropierea lui Ion Irimescu de Dumnezeu şi de Mănăstirea Voroneţ a fost scoasă în evidenţă de monahiile Gabriela Platon şi Elena Simionovici.

Prof. Univ. Dr. Vasile Şoimaru, de la Academia de Ştiinţe economice din Chişinău, a povestit despre vizita făcută împreună cu Ion Irimescu în Fălticeni, în urmă cu 14 ani, memorabilă fiind fotografia maestrului Ion Irimescu făcută de Vasile Şoimaru în „Grădina liniştii” de la Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”.

“Am fost un norocos să îl cunosc personal pe maestrul Ion Irimescu. Am văzut cât este de mare, ce expoziţie extraordinară are, uşile se închideau şi eu nu mă dădeam dus din acest muzeu. Sunteţi nişte norocoşi la Fălticeni”, a precizat scriitorul Vasile Şoimaru.

Vasile Şoimarua donat Muzeului Ion Irimescu două cărţi cu valoare istorică pentru Anul Centenar, „Antologia fotografiei Basarabene”, în care 150 de ani de istorie sunt surprinşi prin imagini de arhivă reprezentative. Cea mai nouă carte apărută peste Prut, „Basarabia pământ românesc”, face parte din seria „100 de cărţi la 100 de ani de la Marea Unire”, volumul adunând 15 cărţi despre Basarabia înainte de Unirea din 1918, în timpul Unirii şi imediat după Unire. Universitarul basarabean a precizat că va exista o continuitate a relaţiilor între Basarabia şi muzeul fălticenean, cei doi sculptori care l-au însoţit la Fălticeni, Ion Zepciuc şi Ioan Grecu, fiind admiratori ai operei maestrului Irimescu şi dorindu-şi proiecte de cooperare.

Concert cameral şi expoziţie de pictură-grafică

Şi reputatul profesor fălticenean Eliot Sorel, de la George Washington University, a adresat un mesaj la evenimentul comemorativ de duminică, în care a făcut referire la întâlnirea cu maestrul din iunie 1987, iulie 2002, ambele la Fălticeni, şi cea de la Academia Română din Bucureşti, din februarie. Medicul Ioan Ieţcu, cel care s-a îngrijit de sănătatea maestrului în ultimii ani de viaţă, a remarcat faptul că „prefectul Mirela Adomnicăi este unul din modelele uneia dintre sculpturile maestrului Ion Irimescu, chiar dacă timpul nu poate fi dat înapoi”, precizând că „societatea românească este una sănătoasă pentru că îşi sărbătoreşte valorile”.

Invitaţii s-au bucurat şi de momente artistice susţinute de tinerele talente ale generaţiei contemporane în cadrul concertului cameral susţinut de cvartetul de coarde “ICAR” al Colegiului de artă „Octav Băncilă” din Iaşi şi de vernisajul expoziţiei de pictură-grafică a artistului Mihail Gavril – „Coloanele timpului”, despre artist şi lucrările sale vorbind scriitorii Grigore Ilisei, Doina Cernica şi Constantin Bulboacă.