Tabloul suferinței colective a comunității germane - „Germanitatea în culpă: Deportarea germanilor din România la muncă forțată în Uniunea Sovietică”

Istoricul dr. Daniel Hrenciuc a scos recent de sub tipar o nouă carte care vizează minoritatea etnică germană din România.

Intitulată „Germanitatea în culpă: Deportarea germanilor din România la muncă forțată în Uniunea Sovietică”, cartea profesorului rădăuțean, apărută la Editura StudIS Iași, aduce în atenția publicului cititor soarta etnicilor germani din România la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (sași, șvabi, landleri, țipteri, pemi, comunități de germani bucovineni, basarabeni și dobrogeni - stabiliți în spațiul românesc de sute de ani), minoritate legată de evoluția și destinul celui de-Al Treilea Reich, care s-a înjumătățit prin strămutări, repatrieri și deportări la muncă forțată în Uniunea Sovietică.

Aparținând unei comunități considerate „dușmană” ca și națiunea germană, aceștia - unii înrolați voluntar în diverse formațiuni militare naziste, alții civili, neimplicați în operațiuni militare - au împărtășit soarta învinșilor, fiind supuși prigoanei impuse prin ordinul Comisiei Aliate de Control dominată de reprezentanții Uniunii Sovietice.

Așa cum subliniază autorul lucrării (referindu-se la România), „numărul etnicilor germani deportați în URSS a fost evaluat la 69.332 de persoane”.

Cartea istoricului rădăuțean, bazată pe documente identificate în cursul unor stagii de cercetare la Arhivele Naționale, Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe,   dispune de un serios studiu documentar (relatări, comentarii, tabele, fotografii), câteva pagini de concluzii, precum și un o cuprinzătoare secțiune în care sunt reproduse o serie de documente edificatoare.

„Deportarea etnicilor germani la muncă forțată în URSS - scrie dr. Daniel Hrenciuc în „Concluzii” - a fost un moment de cumpănă profundă care a determinat și inspirat capitole complexe ale unei frământări existențiale ale comunității germane din România, întregită și completată de suferințele generate de către dislocarea conaționalilor lor din satele învecinate. Tabloul suferinței colective a comunității germane este, în mod cert, unul mult mai complex, nuanțat și particularizat decât l-am putut expune în cadrul acestei lucrări, însă un excurs mai generos, fundamentat pe izvoare primare, îl voi aborda prin intermediul unui alt volum”.