Noua premieră a Teatrului ”Matei Vişniec” - piesă bună, spectacol slab

Spectacolul „Un playboy de peste deal”, adaptaredupă piesa ”The Playboy of the Western World”, de John Millington Synge, atrage prin muzică, jocurile de lumini, decorul credibil şi costumele inspirate şi mai puţin prin jocul actorilor, care, cu două excepţii notabile, nu este convingător. Poate şi aşteptările, generate de excelenta prestaţie a tinerei trupe a Teatrului ”Matei Vişniec” în spectacolul „Fernando Krapp mi-a scris această scrisoare” (în regia lui Alexander Hausvater), au fost mari, însă de data aceasta actorii n-au reuşit să transmită decât parţial mesajul piesei către public.

Dacă Elful (Cosmin Panaite) a fost impecabil în discurs, coregrafie şi joc de scenă, iar Christy Mahon (Cătălin Ştefan Mîndru) ne-a convins cu farmec şi naturaleţe că băieţii răi sunt cei care aprind imaginaţia femeilor, celelalte personaje nu au căpătat consistenţă.

Admiraţia pe care o stârneşte Christy Mahon printre localnici, când povesteşte că a fost nevoit să fugă de acasă pentru că şi-a ucis tatăl, apetenţa pentru detaliile macabre a celor care îl ascultă, precum şi competiţia femeilor din sat pentru a intra în graţiile unui potenţial criminal ar fi putut să fie amuzante, prin realitatea pe care o satirizează. 

Din păcate, ceea ce ni s-a oferit la premieră a fost un spectacol confuz, cu o Pegeen prea agitată, greu de urmărit şi obositoare, Michael James şi Jimmy rigizi şi uniformi în replici, o văduvă Quin grosier conturată ca devoratoare de bărbaţi şi un Shawn Koogh artificial. Poate şi timpul scurt pe care actorii şi regizorul l-au avut la dispoziţie pentru pregătirea spectacolului şi-a spus cuvântul, dar ştim că Delu Lucaci şi Cristina Florea pot oferi pe scenă mai mult. Străduinţa de a învăţa paşii dansurilor irlandeze nu compensează că nu au reuşit să intre pe deplin în pielea personajelor.

Povestea lui Christy Mahon

„Un playboy de peste deal” este povestea tânărului Christy Mahon, care ajunge la un han din Ballyliford, un sat mic din Irlanda, ”aşezat între dealuri şi văi, cu păduri fantomatice, cu stânci misterioase sculptate de vânturi şi ploi, cu case puţine, micuţe, viu colorate, un loc pe care nu-l vei găsi niciodată, pentru că aici s-a oprit cerul”. ”Ballyliford e un ţinut magic. Nopţile sunt reci şi pline de stele. Pădurea se face neagră sau purpurie, şopteşte şi cântă. Ballyliford e un ţinut al elfilor… oamenii de aici sunt veseli, beau multă bere bună, iubesc şi râd cu tot sufletul…”, sună povestea suprapusă peste muzica şi decorurile care construiesc splendid imaginea de fantastic.

Timidul Christy este luat la întrebări de hangiul James, de sora acestuia, Pegeen, şi de prietenul de pahar al lui James şi dezvăluie că fuge de poliţie. Presat de cei trei să spună motivul, îi informează ruşinat că şi-a ucis tatăl.

Grupul este impresionat să întâlnească un om capabil de o asemenea faptă. Michael îi oferă imediat o slujbă la han şi îl lasă să aibă grijă de Pegeen, care se îndrăgosteşte pe loc de străinul misterios care a ajuns în sat. Asta, spre disperarea curtezanului ei fidel, Shawn Keogh. Povestea sinistră a lui Christy îl transformă peste noapte în eroul satului şi cucereşte toate femeile. Până şi văduva Quin, suspectată de localnici ea însăşi că şi-ar fi ucis soţul, încearcă să-l seducă, încurajată în acest sens şi de Shawn, care vrea să-l îndepărteze pe Christy de Pegeen.

Trecerea lui Christy de la timiditate la uluirea provocată de faptul că oamenii îl apreciază pentru o faptă reprobabilă şi apoi la siguranţa dată de statutul de celebritate este foarte bine redată de Cătălin Ştefan Mîndru în scena oglinzii.

Poziţia tânărului Mahon se prăbuşeşte când în scenă intră tatăl său, cu un topor înfipt în bandajul plin de sânge cu care are înconjurat capul. Admiratorii lui Christy îşi dau seama că bătrânul Mahon este în viaţă şi toată lumea, inclusiv Pegeen, îl alungă acuzându-l că este mincinos şi laş. Pentru a recâştiga dragostea lui Pegeen şi respectul oraşului, Christy îşi atacă din nou tatăl. Nu reuşeşte însă să redobândească statutul de erou, după standardele din satul Ballyliford. În această lume superficială şi mediocră, paricidul impresionează, în timp ce crima ratată este doar motiv de dispreţ. Christy Mahon nu mai este tentant pentru nici o femeie.

Distribuţia şi echipa de producţie

Distribuţia spectacolului ”Un playboy de peste dealuri” include şase actori ai trupei Teatrului „Matei Vişniec” şi patru colaboratori: Christy Mahon: Cătălin Ştefan Mîndru, Elf: Cosmin Panaite, Michael James, hangiu: Ionuţ Cornilă, Pegeen: Delu Lucaci, Shawn Koogh: Horia Andrei Butnaru, Văduva Quin: Cristina Florea, Mahon, tatăl lui Christy: Dumitru Năstruşnicu, Nelly: Diana Lazăr, Sara: Clara Popadiuc, Jimmy: Alexandru Marin.

Echipa de producţie a spectacolului: Regia - Antonella Cornici, Scenografia - Alina Dincă Puşcaşu, compoziţie şi ilustraţie muzicală - Şerban Ursachi, coregrafie - Victoria Bucun, Video & Light design - Lucian Moga, regia tehnică - Sebastian Raţiu.

John Millington Synge este unul dintre cei mai reprezentativi dramaturgi ai literaturii irlandeze. Opera lui ilustrează viaţa rurală grea a începutului de secol XX, iar textul original al piesei ”The Playboy of the Western World” este considerat o capodoperă a Renaşterii literare irlandeze.