Monahia Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneț, scriitoare, vicepreședinte a Societății Scriitorilor Bucovineni, și-a lansat sâmbătă, 27 mai, în Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, cartea „Bucuria călătoriilor de suflet – istorie, țări, oameni, culori, cuvinte”. În prezența unui public numeros, care a umplut până la refuz sala de artă a Bibliotecii, înconjurată de flori, de multe flori, fiecare cu miresme binecuvântate, „îmbrăcată” în cuvinte alese, venite de la vorbitori avizați, de la oameni care o cunosc și care i-au citit și prezentat cartea, monahia Elena Simionovici a reușit să ne împartă fiecăruia dintre noi bucuria călătoriilor sale de suflet. A fost o sărbătoare a Voronețului, la Suceava. O întâlnire culturală, spirituală, o întâlnire în cuvânt, în miresme, în suflete…
Volumul scris de monahia Elena Simionovici are savoare
Evenimentul cultural de sâmbătă a debutat cu o surpriză, un mesaj prin telefon transmis de scriitoarea Ana Blandiana, care, cu regret că nu a putut fi alături de maica Elena la lansarea cărții a spus că este cu inima alături de ea, „pentru că o admir”. I-a transmis mult succes cu noua carte, „o carte de călătorii, o carte în care se oglindește sufletul ei”. Și călătoria a început. O călătorie de aproape două ore prin istorie, țări, oameni, culori, cuvinte, trecută prin filtrul maicii Elena, la care am fost părtași și noi, cei care o prețuim și credem în puritatea sentimentelor și cuvintelor sale. Am descoperit savoarea cărții scrise de monahia Elena prin cuvintele exprimate de dr. Alexandru Ovidiu Vintilă care a spus: „te hrănești cu el și neapărat trebuie să-i prinzi nuanțele, care sunt esențiale, o carte care merită toată atenția”. În carte vom descoperi, pe lângă istorie, țări (Grecia, Egipt, Israel, Italia etc.) oameni, culori, cuvinte, „înseninarea unei lumini blânde, o împărtășire spirituală cu miez, un miez bun ca pâinea caldă, fără rezerve, o literatură sapiențială din care ieșim schimbați”, a mai spus Ovidiu Vintilă. În opinia sa, „Bucuria călătoriilor de suflet” este o carte compusă din povești, care alcătuiesc o istorie personală extraordinară și care ne sunt relatate cu generozitate, cu amănunte, „condimente rafinate și, în același timp, de o simplitate care conferă o savoare cu totul și cu totul aparte”.
Dialogul, o bucurie a minții, a spiritului
Acțiunea a fost moderată de scriitoarea și jurnalista Doina Cernica, care a spus încă de la început că ar trebui să ne simțim ca la o „sărbătoare a Voronețului”. A salutat prezența maicii starețe a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, „o prezență rară totuși în afara zidurilor mănăstirii, pentru că așa se cuvine. Maica stareță stă de strajă și apără cetatea”. Tot moderatoarea acțiunii a descris în câteva cuvinte Voronețul, „o obște mică și vitează, 12 monahii, dar faima și grija pentru Voroneț este invers proporțională cu numărul lor”. Alături de maica Elena Simionovici la lansarea cărții „Bucuria călătoriilor de suflet” a fost și monahia dr. Gabriela Platon, care ne-a destăinuit că între ele există „un anumit tip de dialog”, de 26 de ani, dialog care se reia atunci când pleacă împreună la un drum mai lung. Dialogul cu maica Elena „este o bucurie a minții, a spiritului” și este mare lucru să ai parte de cineva care să te ajute „să-ți crești mintea”, a spus monahia Gabriela, care i-a mulțumit maicii Elena pentru tot ce i-a dăruit. „Uneori, în călătoriile noastre vedem aceleași lucruri, dar este fascinant să citesc în cărțile maicii Elena și să descopăr o nouă călătorie pe care fizic, cu siguranță am făcut-o, dar maica, cu darul dumneaei, are capacitatea de a recompune imagini, așa că sunt și eu o recălătoare pe meleagurile pe care le-a descris în această carte și acesta este un nou prilej de bucurie”. Dar călătoriile celor două monahii nu sunt întâmplătoare, sunt cu binecuvântare de la stareța mănăstirii, de la măicuța Irina, care a spus că Dumnezeu nu i-a dăruit mulți copii, referindu-se la maicile de care are grijă ca o mamă la Voroneț, dar îi mulțumește pentru câți i-a dat, „îi mulțumesc că i-a îndrumat să vină sub ocrotirea marelui Daniil Sihastrul, la Voroneț, să-și pună toată puterea lor de muncă pentru a fi împreună urmași ai vrednicilor înaintași”. Și bucuria cea mai mare a stareței Irina Pântescu este ca acei copii de care vorbește mereu să meargă să cunoască lumea, „să adune ca albina, din fiecare floare, nectarul”. „Așa și maicile mele, mergând prin lume, învață, și venind, împărtășesc și altora ceea ce este bun, frumos, ceea ce este pentru zidirea noastră, a tuturor”, a mai spus maica stavrofora Irina Pântescu.
Mozaic… de trăiri
Așa cum bine a punctat scriitoarea Doina Cernica, „cred că maica Elena nu trăiește nici o clipă sentimentul depărtării de Voroneț și al străinătății”. Oriunde ar pleca în lume, inima îi este la Voroneț. După cum a spus conf. dr. Carmen Cornelia Balan, care a semnat și prefața volumului, „cartea este cel mai frumos mozaic, ce are ca subiect trăirea unei monahii adevărate, a unei scriitoare adevărate”, mozaic compus din mai multe piese: „Sfânta Mănăstire Voroneț, imaginile ce vin din istoria sa, din viețuitori, și apoi maica stareță, datorită căreia Mănăstirea Voroneț a renăscut și în partea spirituală, datorită căreia este astăzi, din nou, un focar de cultură”. Monahia Elena Simionovici a ales să pună pe coperta cărții sale „Bucuria călătoriilor de suflet” o imagine cu Muntele Tabor (unul dintre principale locuri sfinte din Israel) și a explicat că noi nu putem ajunge pe Tabor dacă nu urcăm mai întâi Golgota (unde Iisus Hristos a fost răstignit), dacă nu ne ducem fiecare crucea pe care ne-o dă Dumnezeu (crucea căsătoriei, crucea ostașilor, crucea bolnavilor, crucea călugărilor etc.) „cu mulțumire, cu gândul că Bunul Dumnezeu ne iubește și după osteneala de-o viață, dacă ne străduim, intrăm în lumină”.
„Parfumul subtil al fiecărui loc vizitat capătă delicii de floare presată”
Conf. dr. Carmen Cornelia Balan a ținut să ne amintească tuturor că de aproape 20 de ani, maica Elena ne face părtași la bucuriile călătoriilor de suflet ce includ locuri, istorie, oameni, evenimente, cărți, cuvinte. „Toate acestea se impun prin solida și aprofundata cunoaștere, prin stăpânirea superioară a argumentelor, dar și pe surpriza lingvistică. (…) Maica Elena Simionovici este excelentă creatoare de atmosferă, parfumul subtil al fiecărui loc vizitat capătă delicii de floare presată și rememorează cunoștințe, impresii, trăiri și simțiri. Maica Elena este molipsitoare și această carte este o dovadă că ne aflăm în fața unui scriitor adevărat, care ne dă bucurie”. Și ne-a bucurat pe toți, ne-a „atras în câmpul bucuriei”, iar datorită sufletului și măiestriei ei, „bucuria se multiplică”.
Cărțile maicii Elena Simionovici, bucurii spirituale
Doctor în istorie, Alis Niculică a completat că bucuriile maicii Elena „sunt transpuse în cuvinte tipărite pe hârtie, pentru a fi cunoscute de toți cei care își vor lua o clipă de răgaz să răsfoiască această carte”.Toate cărțile monahiei Elena, a mai spus Alis Niculică, sunt „bucurii spirituale, pentru că, pe de o parte, sufletul ei este la Voroneț, și mănăstirii îi sunt închinate cele mai alese gânduri”. Maica Elena Simionovici vine „dintr-o lume a cuvintelor”, cum singură se definește, „cele din rugăciune, cu mireasmă de busuioc, rostite dimineața, la amiază și la miezul nopții, în biserica Sfântului Ștefan cel Mare”, o lume a cuvintelor rostite cu putere prin care mărturisim credința, dragostea, nădejdea, prietenia, amarul și jalea, o lume a cuvintelor prin care mulțumim, este de fapt acea lume a cuvintelor „care ne face oameni”. Cuvinte. Multe cuvinte. Alese cuvinte. Toate pentru autoarea unui volum cu savoare, cu miez, cu bucurii, cu suflet, toate pentru un om pe care-l prețuim, monahia Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneț. „Multe cuvinte și frumoase, de nu știu cum o să le duc până acasă. Am să vă rog să duceți fiecare câte un cuvânt. Vă mulțumesc că ați venit”, a spus la finalul întâlnirii de sâmbătă scriitoarea – monahia Elena Simionovici, care a oferit cu generozitate celor prezenți cărți cu autograf. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Suceava, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, Mănăstirea Voroneț și Societatea Scriitorilor Bucovineni.
