Tabăra din „Poiana Dacilor”

Tabăra Internaţională a Meşterilor Populari de la Păltinoasa, pe care meşterul cioplitor Toader Ignătescu (prin Asociaţia de Iniţiativă Democratică şi Ecologică „Eudemos”, cu sprijinul Asociaţiei „Art - Meşteşugurile Prutului”) o organizează la casa sa de vacanţă de pe malul pârâului Bucovăţ, are, începând cu ediţia din acest an, o nouă identitate.

Poiana străjuită de portretele sculpturale ale lui Burebista şi Decebal

Poiana din jurul Casei Ignătescu, în care se desfăşoară, în intervalul 7 – 16 iulie a.c., cea de-a XII-a ediţie a taberei care reuneşte, ca şi în anii anteriori, meşteri populari, artizani şi artişti, a primit numele de „Poiana Dacilor”.

Aşa cum ne-a spus amfitrionul taberei, meşterul cioplitor Toader Ignătescu, în „Poiana Dacilor”, portretului sculptural al lui Burebista (cioplit în piatră, cu câţiva ani în urmă, de sculptorul bucovinean Bolek Maierik) i se vor alătura, la sfârşitul acestei săptămâni, două portrete ale regelui dac Decebal, unul sculptat în lemn de meşterul basarabean Ștefan Ciumaşu, celălalt dăltuit în gresie de Bolek Maierik, sculptorul cu origini polone din satul Pleşa.

„Poiana Dacilor” va fi inaugurată sâmbătă, când va avea loc festivitatea de închidere a taberei

Alături de Toader şi Angela Ignătescu, în „Poiana Dacilor” (care va fi inaugurată sâmbătă, 16 iulie, când va avea loc festivitatea de închidere a taberei şi înmânarea diplomelor de participare) lucrează în acest an basarabenii Natalia Cangea, Ștefan, Anişoara şi Galina Ciumaşu, Vitalie şi Galina Grumeza, meşterii Stan Dănuţă (Zăiceşti, jud. Botoşani), Dan Horgan şi Elena-Maria Cordun (Bârlad, jud. Vaslui), Bolek Maierik şi Virgil Modovan (Mănăstirea Humorului), Ana Cazac (Gura Humorului), pictorii Florin Grosu şi Liliana Liudmila Popa (Botoşani), Ema Pavăl (Suceava) şi ucenica Felicia Drob (Păltinoasa). Tabăra a fost vizitată de artiştii plastici Radu Bercea şi Ioan Bodnar, precum şi de jurnaliştii de la Radio Iaşi, Raluca Daria Diaconiuc şi Irina Fiedler.

Creaţia artistică şi meşteşugărească a taberei este diversă şi deosebit de atractivă

Creaţia artistică şi meşteşugărească a taberei este diversă şi deosebit de atractivă, de la sculpturile (deja menţionate) ale lui Ștefan Ciumaşu (în lemn de stejar) şi Bolek Maierik (în gresie de Vama, procurată prin bunăvoinţa lui Florin Buhă), la mobilierul rustic executat de Vitalie Grumeza sau la icoanele pictate pe sticlă şi icoanele de vatră migălite cu grijă de Dan Horgan şi eleva sa, Elena-Maria Cordun. Meşterul Stan Dănuţă, până la taberele de vânătoare din toamnă (de pe malul iazului Dracşani), continuă să facă măşti tradiţionale şi opinci din piele de porc şi de vită, iar Natalia Cangea confecţionează din papură, paie şi pănuşi de porumb panouri decorative cu îngeri, păsări şi flori.

Toponimul „Poiana Dacilor” va rezona şi va puncta traseele turistice care se intersectează la Păltinoasa

Toponimul „Poiana Dacilor”, care va rezona şi va puncta, cu siguranţă, traseele turistice care se intersectează la Păltinoasa, a fost traforat în lemn de meşterii basarabeni pentru a marca locaţia taberei.

Acestui obiectiv aflat în curs de omologare îi va urma altul, conturat deocamdată ca proiect de viitor. Este vorba, aşa cum spune Toader Ignătescu, de o idee care s-ar putea materializa la ieşirea din Gura Humorului, spre Frasin (în vecinătatea podului care traversează râul Moldova), unde există un perete de stâncă, pe care sculptorii vor să dăltuiască un basorelief de mari dimensiuni cu temă religioasă. Dacă vor găsi înţelegere la proprietarul terenului, oricare ar fi el, meşterii cioplitori vor executa această lucrare care va deveni un reper şi va constitui un punct de atracţie turistică.

Până atunci, „Poiana Dacilor”, care este deja o realitate, îşi aşteaptă vizitatorii, iar sâmbătă, la închiderea taberei, în poiană, va fi înălţat steagul dacic, iar participanţii vor purta căciuli dacice confecţionate de Ema Pavăl.