Tabăra Internațională a Meșterilor Populari de la Păltinoasa, pe care meșterul cioplitor Toader Ignătescu (prin Asociația de Inițiativă Democratică și Ecologică „Eudemos”, cu sprijinul Asociației „Art – Meșteșugurile Prutului”) o organizează la casa sa de vacanță de pe malul pârâului Bucovăț, are, începând cu ediția din acest an, o nouă identitate.
Poiana străjuită de portretele sculpturale ale lui Burebista și Decebal
Poiana din jurul Casei Ignătescu, în care se desfășoară, în intervalul 7 – 16 iulie a.c., cea de-a XII-a ediție a taberei care reunește, ca și în anii anteriori, meșteri populari, artizani și artiști, a primit numele de „Poiana Dacilor”.
Așa cum ne-a spus amfitrionul taberei, meșterul cioplitor Toader Ignătescu, în „Poiana Dacilor”, portretului sculptural al lui Burebista (cioplit în piatră, cu câțiva ani în urmă, de sculptorul bucovinean Bolek Maierik) i se vor alătura, la sfârșitul acestei săptămâni, două portrete ale regelui dac Decebal, unul sculptat în lemn de meșterul basarabean Ștefan Ciumașu, celălalt dăltuit în gresie de Bolek Maierik, sculptorul cu origini polone din satul Pleșa.
„Poiana Dacilor” va fi inaugurată sâmbătă, când va avea loc festivitatea de închidere a taberei
Alături de Toader și Angela Ignătescu, în „Poiana Dacilor” (care va fi inaugurată sâmbătă, 16 iulie, când va avea loc festivitatea de închidere a taberei și înmânarea diplomelor de participare) lucrează în acest an basarabenii Natalia Cangea, Ștefan, Anișoara și Galina Ciumașu, Vitalie și Galina Grumeza, meșterii Stan Dănuță (Zăicești, jud. Botoșani), Dan Horgan și Elena-Maria Cordun (Bârlad, jud. Vaslui), Bolek Maierik și Virgil Modovan (Mănăstirea Humorului), Ana Cazac (Gura Humorului), pictorii Florin Grosu și Liliana Liudmila Popa (Botoșani), Ema Pavăl (Suceava) și ucenica Felicia Drob (Păltinoasa). Tabăra a fost vizitată de artiștii plastici Radu Bercea și Ioan Bodnar, precum și de jurnaliștii de la Radio Iași, Raluca Daria Diaconiuc și Irina Fiedler.
Creația artistică și meșteșugărească a taberei este diversă și deosebit de atractivă
Creația artistică și meșteșugărească a taberei este diversă și deosebit de atractivă, de la sculpturile (deja menționate) ale lui Ștefan Ciumașu (în lemn de stejar) și Bolek Maierik (în gresie de Vama, procurată prin bunăvoința lui Florin Buhă), la mobilierul rustic executat de Vitalie Grumeza sau la icoanele pictate pe sticlă și icoanele de vatră migălite cu grijă de Dan Horgan și eleva sa, Elena-Maria Cordun. Meșterul Stan Dănuță, până la taberele de vânătoare din toamnă (de pe malul iazului Dracșani), continuă să facă măști tradiționale și opinci din piele de porc și de vită, iar Natalia Cangea confecționează din papură, paie și pănuși de porumb panouri decorative cu îngeri, păsări și flori.
Toponimul „Poiana Dacilor” va rezona și va puncta traseele turistice care se intersectează la Păltinoasa
Toponimul „Poiana Dacilor”, care va rezona și va puncta, cu siguranță, traseele turistice care se intersectează la Păltinoasa, a fost traforat în lemn de meșterii basarabeni pentru a marca locația taberei.
Acestui obiectiv aflat în curs de omologare îi va urma altul, conturat deocamdată ca proiect de viitor. Este vorba, așa cum spune Toader Ignătescu, de o idee care s-ar putea materializa la ieșirea din Gura Humorului, spre Frasin (în vecinătatea podului care traversează râul Moldova), unde există un perete de stâncă, pe care sculptorii vor să dăltuiască un basorelief de mari dimensiuni cu temă religioasă. Dacă vor găsi înțelegere la proprietarul terenului, oricare ar fi el, meșterii cioplitori vor executa această lucrare care va deveni un reper și va constitui un punct de atracție turistică.
Până atunci, „Poiana Dacilor”, care este deja o realitate, își așteaptă vizitatorii, iar sâmbătă, la închiderea taberei, în poiană, va fi înălțat steagul dacic, iar participanții vor purta căciuli dacice confecționate de Ema Pavăl.
