Emisiunea de mărci poștale „Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani”

Romfilatelia a emis și a pus în circulație, începând cu data de 5 iulie a.c., emisiunea filatelică intitulată „Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani”, dedicată celei mai importante ctitorii a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (1457 – 1504), care străjuiește, de peste cinci veacuri, ținutul legendar al Bucovinei.
La data de 10 iulie 1466 s-a pus piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde Dumnezeu a purtat săgeata din arcul voievodului care a tras de pe Dealul Crucii.
Cronicarul Ion Neculce scrie că „Ștefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul.”
Biserica Mănăstirii Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost terminată în trei ani și a fost sfințită la data de 3 septembrie 1469.
Mănăstirea a fost înzestrată de ctitor cu numeroase proprietăți și odoare, menite să-i asigure existența și îndeplinirea scopului ei duhovnicesc: veșminte și obiecte liturgice, cărți de slujbă frumos împodobite, icoane, clopote și clădiri trainice.
După trecerea la cele veșnice a voievodului Ștefan cel Mare, la 2 iulie 1504, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare al tuturor românilor.
Voievodul a fost canonizat în anul 1992, iar în 2010 mănăstirea a primit sărbătorirea ctitorului sfânt, prăznuit pe 2 iulie, ca al doilea hram.
Astăzi, Biserica Mănăstirii Putna adăpostește trei morminte voievodale: Ștefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea și nepotul său, Ștefăniță Vodă.
Mormântul celui de-al doilea mare ctitor, Sfântul Iacob Putneanul, este în pridvorul bisericii, moaștele sale fiind scoase spre închinare, în urma canonizării sale.
În memoria slăvitului voievod, considerat de Dimitrie Cantemir „domn mai presus de orice laudă”, în anul 1871, de hramul mănăstirii, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Emisiunea filatelică, machetată de graficianul Mihai Vămășescu, este alcătuită din trei valori, două timbre și o coliță dantelată.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei prezintă imaginea unei gravuri acvaforte de Antoine Kaindl, 1927, alături de o icoană pictată în atelierele Putnei, înfățișându-l pe Ștefan cel Mare, ținând în mână macheta mănăstirii.
Timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei ne aduce în atenție o imagine actuală a mănăstirii.
Timbrul coliței ilustrează Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare, alături de imaginea unei acuarele din sec. XVIII a Mănăstirii Putna, care întregește manșeta coliței dantelate.
Tirajul total al emisiunii filatelice este de 25.985 de timbre, din care 11.200 paginate în coli de 32 de timbre, 10.300 în minicoli de 5 timbre și o vinietă, 735 în blocuri speciale „serie completă” și 3.750 de colițe dantelate.
Au fost realizate și 445 de plicuri „prima zi” (FDC), echipate cu timbrele emisiunii, precum și 200 de seturi de cărți poștale maxime.