Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Romfilatelia a emis şi a pus în circulaţie, începând cu data de 5 iulie a.c., emisiunea filatelică intitulată „Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani”, dedicată celei mai importante ctitorii a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (1457 – 1504), care străjuieşte, de peste cinci veacuri, ţinutul legendar al Bucovinei.
La data de 10 iulie 1466 s-a pus piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde Dumnezeu a purtat săgeata din arcul voievodului care a tras de pe Dealul Crucii.
Cronicarul Ion Neculce scrie că „Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul.”
Biserica Mănăstirii Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost terminată în trei ani şi a fost sfinţită la data de 3 septembrie 1469.
Mănăstirea a fost înzestrată de ctitor cu numeroase proprietăţi şi odoare, menite să-i asigure existenţa şi îndeplinirea scopului ei duhovnicesc: veşminte şi obiecte liturgice, cărţi de slujbă frumos împodobite, icoane, clopote şi clădiri trainice.
După trecerea la cele veşnice a voievodului Ştefan cel Mare, la 2 iulie 1504, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare al tuturor românilor.
Voievodul a fost canonizat în anul 1992, iar în 2010 mănăstirea a primit sărbătorirea ctitorului sfânt, prăznuit pe 2 iulie, ca al doilea hram.
Astăzi, Biserica Mănăstirii Putna adăposteşte trei morminte voievodale: Ştefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea şi nepotul său, Ştefăniţă Vodă.
Mormântul celui de-al doilea mare ctitor, Sfântul Iacob Putneanul, este în pridvorul bisericii, moaştele sale fiind scoase spre închinare, în urma canonizării sale.
În memoria slăvitului voievod, considerat de Dimitrie Cantemir „domn mai presus de orice laudă”, în anul 1871, de hramul mănăstirii, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Emisiunea filatelică, machetată de graficianul Mihai Vămăşescu, este alcătuită din trei valori, două timbre şi o coliţă dantelată.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei prezintă imaginea unei gravuri acvaforte de Antoine Kaindl, 1927, alături de o icoană pictată în atelierele Putnei, înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare, ţinând în mână macheta mănăstirii.
Timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei ne aduce în atenţie o imagine actuală a mănăstirii.
Timbrul coliţei ilustrează Mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, alături de imaginea unei acuarele din sec. XVIII a Mănăstirii Putna, care întregeşte manşeta coliţei dantelate.
Tirajul total al emisiunii filatelice este de 25.985 de timbre, din care 11.200 paginate în coli de 32 de timbre, 10.300 în minicoli de 5 timbre şi o vinietă, 735 în blocuri speciale „serie completă” şi 3.750 de coliţe dantelate.
Au fost realizate şi 445 de plicuri „prima zi” (FDC), echipate cu timbrele emisiunii, precum şi 200 de seturi de cărţi poştale maxime.
