Cel mai recent volum al cunoscutului prozator Cătălin Mihuleac, „Ultima ţigară a lui Fondane”, este lansat astăzi, la ora 18.00, de grupul editorial „Polirom – Cartea Românească”, în cadrul târgului de carte Bookfest. Cartea va fi prezentată de dr. Mirjam Bercovici, în vârstă de 94 de ani, supravieţuitoare a deportărilor evreilor din Câmpulung Moldovenesc în Transnistria, şi de consilierul prezidenţial dr. Andrei Muraru.
„Ultima ţigară a lui Fondane” conţine treisprezece microromane halucinante cu miez evreiesc, ”savuroase, surprinzătoare în balansul lor continuu de la tristeţe la veselie, de la moarte la viaţă, de la resemnare la speranţă, ele îmbină într-un dozaj misterios ficţiunea cu realitatea istorică”, după cum este prezentat volumul de grupul editorial.
Cartea lansată astăzi este indisolubil legată de best-sellerul lui Cătălin Mihuleac ”America de peste pogrom”, continuând preocupările autorului de a reda într-o formă artistică Holocaustul românesc, romanul best-seller bazat pe documente de epocă tulburătoare din România interbelica.
În acest nou volum sunt surprinse o multitudine de planuri şi situaţii, învăluite metaforic în norii ultimei ţigări fumate de Fondane, înainte de execuţia sa de la Auschwitz. În ipostazele de victimă, călău ori simplu figurant apar, alături de oameni obişnuiţi, Benjamin Fondane, Marilyn Monroe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adolf Eichmann, Emil Cioran, primarul din Cernăuţi, Traian Popovici, care a salvat de la moarte 20.000 de evrei, sau cuplul Billy Wilder & I.A.L. Diamond.
În carte apare şi profesorul universitar ieşean Ioan Gottlieb, care a supravieţuit printr-o minune internării în lagărele de la Auschwitz, Mauthausen şi Melk. Marelui fizician autorul i-a promis că va scrie cândva o nuvelă frumoasă avându-l ca erou. ”Istoriile lui Cătălin Mihuleac cuceresc printr-un stil seducător – melanj de rigoare lingvistică şi documentară –, prin tandreţe şi fineţe în redarea şi decriptarea comportamentelor”, apreciază editura care a publicat acest volum.
Autorul, preocupat de Holocaust ”tocmai pentru că nu sunt evreu”
„Ultima ţigară a lui Fondane” are o semnificaţie deosebită şi pentru că este oferită publicului în anul în care România a preluat, în martie, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) de la Ungaria, acţiune care reflectă angajamentul puternic al României faţă de asumarea propriului trecut, al onorării memoriei victimelor Holocaustului, combaterii manifestărilor xenofobe şi antisemite. IHRA este o organizaţie interguvernamentală creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Goran Persson.
În conştientizarea la nivelul societăţii româneşti, în special în rândul noilor generaţii, a unui capitol tragic al istoriei naţionale şi asumarea acestuia, ”Ultima ţigară a lui Fondane” şi ”America de peste pogrom” scrise de Cătălin Mihuleac joacă exact acest rol.
Întrebat de ce îl preocupă problema Holocaustului românesc, dacă nu este evreu, răspunsul lui Cătălin Mihuleac este ”mă preocupă tocmai pentru că nu sunt evreu”.
”<America de peste pogrom> şi <Ultima ţigară a lui Fondane> trebuie privite ca două replici la adresa acelui patriotism de tinichea care ne face să mototolim paginile neconvenabile din istorie şi să le aruncăm la coş, în loc să ni le asumăm cu onestitate. Misiunea acestor cărţi este să scadă nivelul îngrijorător pe care ura rasială îl arată în timpurile noastre şi să facă lumea mai bună pe raza lor de cititori. În alegerea titlului de faţă a primat admiraţia mea pentru Fondane, această fiinţă superioară, care i-a suflat cu superbă impertinenţă abstinentului Hitler fumul de ţigară drept în ochi”, a spus Cătălin Mihuleac.