Un portbagaj de cărţi pentru elevii români din Tighina - Transnistria

Acţiunea de strângere de carte, iniţiată de ziarul Monitorul de Suceava, pentru elevii Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, oraş aflat în componenţa republicii separatiste transnistrene, s-a finalizat. Cititori fideli ai cotidianului nostru, dar şi reprezentanţi ai Editurii „Litera”, precum şi oameni din Primăria Dumbrăveni s-au alăturat proiectului, astfel încât biblioteca şcolii din Tighina este acum mai bogată cu câteva sute de titluri.

Cărţile au fost duse şi predate la Chişinău Mariei Roibu, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun”, care s-a arătat încântată de sprijinul acordat.

„Pentru noi este foarte important să avem parte de carte românească într-o zonă cu restricţii de tot felul. Este un ajutor important şi orice carte ne ajută să păstrăm spiritul românismului în această regiune”, a declarat Maria Roibu.

Şi Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, s-a implicat direct în acţiunea de strângere de carte, deoarece este de părere că românii trebuie să se ajute între ei oriunde s-ar afla.

„Şi acum şi în orice moment mă voi dedica unor acţiuni de acest fel. Ştiu că sunt români de peste graniţe aflaţi în situaţii extreme şi de aceea nu trebuie abandonaţi”, a menţionat Ioan Pavăl.

De-a lungul celor câtorva săptămâni cât a durat campania de strângere de carte, mai mulţi suceveni au răspuns pozitiv. Unii şi-au donat doar câteva cărţi din biblioteca proprie, dar alţii, cum este şi cazul profesorului Sergiu Ioan Tabarcea, au fost mult mai darnici şi au crezut de cuviinţă să vină cu un număr mare de cărţi în sprijinul elevilor din Tighina, un gest lăudabil care merită aplaudat şi încurajat.

Acţiunea de strângere de carte a fost demarată de Monitorul de Suceava după ce Maria Roibu a vorbit la Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, care s-a derulat pe 20 iunie la Dumbrăveni, despre problemele pe care le au elevii acestei unităţi de învăţământ.

„Coşmarul românilor de acolo este permanent, ni se pun piedici, dar noi tot existăm. Acum câţiva ani erau 2.018 elevi, iar acum mai avem doar 500 de copii care învaţă în limba română. Noi, profesorii, trebuie să mergem zilnic pe jos câte 30 de km, iar pentru a folosi clădirile în care predăm se plăteşte lunar o chirie de 7.000 de dolari. Cu toate acestea, noi am fost, suntem şi vom fi acolo, cu toate riscurile, inclusiv acela de a fi arestaţi”, a spus Maria Roibu.

Este un mic pas spre o normalizare în zona Tighina, iar dacă şi alte persoane doresc să doneze cărţi pentru această cauză nobilă o pot face în continuare. Cărţile care se vor aduna vor fi duse la Chişinău şi predate celor care au nevoie de ele în cel mai scurt timp cu putinţă.