Cea de-a V-a ediţie a Taberei Meşterilor Populari de la Păltinoasa, tabără organizată din iniţiativa meşterului cioplitor Toader Ignătescu la cabana sa de pe malul pârâului Bucovăţ, a reunit un număr de zece meşteri populari şi doi ucenici, cărora li s-a alăturat, la invitaţia amfitrionului, artistul plastic humorean Radu Bercea.

 

O tabără privată, care rezistă şi se dezvoltă de la un an la altul

Tabăra de la Păltinoasa, care constituie un exemplu în perimetrul bucovinean întrucât este o acţiune exclusiv privată, care rezistă şi se dezvoltă de la un an la altul, s-a desfăşurat în intervalul 13 - 19 iulie a.c., imediat după Târgul Meşteşugarilor organizat cu prilejul sărbătoririi Zilelor Humorului, la care au participat şi meşterii populari care s-au întrunit apoi în mirificul loc de pe malul Bucovăţului şi şi-au continuat activitatea de creatori.
La ediţia din acest an, meşterului cioplitor Toader Ignătescu (care, la sărbătoarea de la Gura Humorului, la care primarul Marius Ursaciuc a „implementat barabula ca soluţie de salvare din criză”, i-a oferit acestuia o mască cioplită din lemn ce avea, în găvanele scobite ale ochilor, două barabule) i s-au alăturat patru meşteri basarabeni, precum şi câţiva meşteşugari şi artizani din judeţele Iaşi şi Suceava.

 

Meşteri şi ucenici

Paleta meşteşugurilor a fost alcătuită din cinci cioplitori în lemn, un împletitor din nuiele, trei împletitoare-croşetătoare din fibre vegetale şi o cusătoreasă-brodeză de motive tradiţionale.
Pentru câteva zile a fost prezent în tabără şi a realizat peisaje în acuarelă pictorul şi graficianul Radu Bercea.
Cu statutul de ucenic, alături de meşterii populari, şi-au încercat îndemânarea şi exersarea în meşteşugul împletitului din fibre vegetale fiica lui Toader Ignătescu, Irina, care va fi studentă la medicină veterinară din această toamnă, şi micuţa Smaranda, nepoţica în vârstă de 7 ani şi jumătate a Silviei Cozmâncă, preşedinta Asociaţiei Art-Meşteşugurile Prutului şi vicepreşedinta Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova - Iaşi.

 

Linguri, măşti artizanale, mobilier rustic şi împletituri din fibre vegetale

Cei cinci cioplitori, suceveanul Toader Ignătescu, basarabenii Vitalie Grumeza şi Grigore Posternac, precum şi fălticenenii Vali Gherman şi Constantin Aparaschivei au lucrat de la obiecte de dimensiuni mici (linguri şi căuce, măşti artizanale...) până la piese mari de mobilier rustic (mese, bănci, scaune, blidare...).
Silvia Cozmâncă (în jurul căreia s-au grupat celelalte împletitoare-croşetătoare, basarabencele Galina Grumeza şi Silvia Posternac, precum şi cele două ucenice), a efectuat diverse împletituri decorative din fibre vegetale.
Cu o parte dintre ele va fi prezentă în tabăra de copii pentru învăţarea meşteşugurilor populare, organizată în comuna ieşeană Aroneanu de preotul Ovidiu Buzenchi, parohul Bisericii Sf. Nicolae (care are hramul de vară de Sf. Pantelimon, pe 27 iulie), sau la târgurile de meşteri care urmează (Botoşani, 7 - 9 august, şi Constanţa, 20 - 25 august a.c.).

 

Împletituri din nuiele, cusături tradiţionale şi peisaje în acuarelă

Lilian Toderaşcu, din judeţul Iaşi, a realizat coşuri şi alte obiecte utilitare împletite din nuiele de răchită (nuiele fierte de răchită de cultură), iar Ema Pavăl, din Plopeni-Suceava (care a fost şi bucătăreasa taberei, colectivul lăudând bucatele gătite, cu precădere ciorba şi sarmalele) a lucrat cusături cu motive tradiţionale pe straie populare din pânză.
Prezenţa lui Radu Bercea în tabăra de la Păltinoasa a adăugat Muzeului Casei Ignătescu (muzeu care păstrează în colecţiile sale obiecte realizate de participanţii ediţiilor de până acum ale taberei) o suită de peisaje în acuarelă care surprind frumuseţile locului.

*
 

Tabăra, care a primit sprijin din partea Asociaţiei Art - Meşteşugurile Prutului şi a dr. Sorin Hîncu, şeful secţiei Chirurgie din cadrul Spitalului de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, s-a încheiat, ca în fiecare an, cu o petrecere organizată în jurul unui foc de tabără.

Măştile hirsute

Elementul de noutate al acestei ediţii l-au constituit măştile hirsute, realizate de Toader Ignătescu.
Lemnul pentru cioplire a fost ales în aşa fel încât să păstreze, în configurarea chipului, mănunchiuri de ramuri.
Mănunchiuri stufoase de ramuri subţiri, pe care meşterul cioplitor le-a exploatat artistic, fie ca podoabe capilare ale fizionomiilor lemnoase cioplite, fie ca mustăţi sau bărbi ale acestora.
Toader Ignătescu, meşterul care a impus în arta populară din zonă sculptura satirică, cioplitorul de lighioane ciudate cu care şi-a populat grădina şi interiorul cabanei de pe malul pârâului Bucovăţ, vine cu încă un element inedit în meşteşugul prelucrării artistice a lemnului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Tabăra meşterilor populari de pe malul pârâului Bucovăţ.

Comentarii