marţi, 9 aug 2016 - Anul XXI, nr. 185 (6298)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9481 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2724 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi și să nu crezi!

Încă un monument la Iaşi

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Din toamnă, zestrea statuară a Iaşiului va fi şi mai bogată: se fac pregătiri pentru începerea lucrărilor de amenajare a unui mic ansamblu memorial în zona aşa-numitului „centru civic”, unde va fi amplasat bustul marelui scriitor liric clasic georgian Besarion Gabaşvili, dimpreună cu piatra de mormânt a celui ce a murit la Iaşi în decembrie 1791. Fusese înhumat în cimitirul Bisericii „Sfânta Vineri”, atestat documentar în zona actualei Hale Centrale. Şi biserica, şi cimitirul au dispărut către sfârşitul veacului XIX, dar piatra de mormânt, adevărată operă de artă, s-a păstrat, o vreme, la Golia, apoi în sectorul demolat al Lapidariumului; acum se află în inventarul Muzeului de Istorie de la Palatul Culturii.

Foarte puţine se ştiau despre clasicul georgian ce şi-a sfârşit zilele la Iaşi în veacul XVIII până când, în 1977, Editura „Junimea” avea să publice „Oştile tristeţii”, întâia şi până acum singura culegere din versurile lui traduse în România. Tot atunci s-a lansat şi ideea ridicării unui bust – au trebuit să treacă aproape patru decenii până la soluţionarea doleanţei georgienilor ce acordă înaltă preţuire amintirii reprezentantului de frunte al liricii lor clasice, dar şi demersurilor întreprinse în acest sens de fosta Asociaţie a Scriitorilor din Iaşi. Cartea lui Gabaşvili, căruia contemporanii îi spuneau Besiki (cu acest nume figurează pe pagina de titlu) s-a publicat prin strădania doamnei Fanny Gingihaşvili, cea care a înfiinţat, în 1962, primul curs de limbă şi literatură română la Universitatea din Tbilisi.

Printre colaboratorii principalei autoare a traducerii (Dumitru M. Ion, Dinu Flămând, Laly Cociladze), s-a numărat şi fiul ei, inginerul Gary Gingihaşvili, un excelent cunoscător al limbii şi civilizaţiei românilor. Este cel ce avea să devină sufletul materializării iniţiativei de nemurire în bronz - fiindcă, trebuie spus, bustul este un cadou georgian oferit Primăriei Iaşiului şi s-a realizat prin strădania Fundaţiei Culturale Georgiene (instituţie privată), cu contribuţia unor iubitori de istorie şi literatură naţională răsfiraţi acum prin mai multe ţări europene. Autorul bustului este cel mai renumit sculptor georgian, şeful Catedrei de Sculptură la Academia de Arte din Tbilisi, David Maisuradze, care şi-a reprezentat ţara la Expo 2005 în Japonia, a expus în toată lumea şi-i semnatarul unor preţuite lucrări monumentale pe tot cuprinsul Georgiei.

Poetul şi diplomatul Besarion Gabaşvili s-a născut la Tbilisi în 1750, într-o familie de intelectuali din rândul căreia se cuvine menţionat mitropolitul Timotei, poeţii Nicoloz şi Maria Gabaşvili, precum şi duhovnicul împăratului Teimuraz al II-lea, tatăl lui Besiki, Zaharie, considerat în epocă „bun cunoscător al filosofiei antice, predicator şi orator, minunat poet şi scriitor” - cum se vede, poezia a fost pasiunea comună a familiei. După o perioadă aventuroasă, în care Besiki a cunoscut şi mari onoruri, dar şi surghiunul, este trimis de ţarul Imeretiei să-l reprezinte pe lângă cneazul Potemkin, cel ce se visa rege al Daciei şi, după periple prin Ucraina şi Moldova, îşi stabilise, în 1789, curtea la Iaşi. Nu se ştie în ce împrejurări şi-a pierdut Besiki scurta lui viaţă de 40 de ani (şi Potemkin avea să moară tot la Iaşi şi în acelaşi an, 1791). Este considerat „ultimul mare reprezentant al literaturii vechi georgiene”, care „a reînviat formele tradiţionale ale poeziei, dominate mai ales de genul epopeic, dar le-a depăşit prin inventivitate”, distingându-se prin „muzicalitatea deosebită a versurilor, bogăţia aliteraţiilor şi varietatea rimelor ce dau vioiciune şi supleţe acestei poezii”. Besarion Gabaşvili îşi doarme somnul de veci în pământul Moldovei. Locul exact al mormântului nu se cunoaşte, bustul urmând să fie amplasat în zona fostului cimitir. Pe piatra de mormânt ornată cu vechi motive georgiene scrie: „În acest mormânt zace Principele Visarion Zaharovici Gabaşvili, care a fost trimis ambasador al Ţarului David pe lângă prea înalta Curte împărătească a Rusiei şi a sfârşit aici la Iaşi la 40 de ani – 1791, ianuarie 24. La trecători cer iertare”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Încă un monument la Iaşi.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 7 voturi
Încă un monument la Iaşi5.057

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei