Balul vânătorilor în… „Curtea bizantină”

Cum sezonul de vânătoare a intrat într-o aşa-zisă „pauză mare”, iar profesioniştii în acest sport ce datează de veacuri şi-au încuiat armele (aşa cere legea), la Societatea de Vânătoare „Bucovina” Suceava evenimentul a fost marcat într-un mod aparte. Directorul asociaţiei, ing. Eugen Nisioi, a sunat adunarea, convocându-i, pentru sâmbătă seară, pe vânători la un bal deosebit. Au răspuns invitaţiei circa 160 de persoane, vânători şi prieteni de-ai lor, care şi-au dat întâlnire într-o locaţie admirabilă din multe puncte de vedere: „Curtea Bizantină” din Şcheia.

Nu-s poveşti vânătoreşti ceea ce vreau să vă spun, dar întreaga petrecere a fost la înălţime, satisfăcând pretenţiile şi celor mai exigente persoane care au ţinut să se simtă bine acum, când mai sunt doar câteva zile până la intrarea în Postul Mare. Având în vedere că Societatea administrează două fonduri mari de vânătoare, ce se întind pe 21.000 de hectare de teren, din zonele Solca şi Baia - Râşca, au ţinut să fie prezenţi la petrecere nu numai oameni simpli, vânători, unii cu permis de portarmă de zeci de ani, din Rădăşeni, Mălini, Cornu Luncii, Pârteşti, Gura Humorului, Suceviţa, Solca etc., dar şi amici de-ai lor, de toate categoriile sociale: ingineri, medici, economiști, profesori, jurişti, polițiști, oameni de afaceri. Printre ei am întâlnit şi trei belgieni. Unul dintre ei, vânător înrăit, ne-a declarat, după ce gustase din afinată sau din pălincă, din bucate şi din vinul roşu, că a rămas încântat de un asemenea bal. ”Se organizează şi la noi câte o petrecere la încheierea sezonului de vânătoare, dar participă 15-20 de persoane. Aici, la dumneavoastră, este ceva deosebit, foarte frumos. Dacă veţi mai face aşa ceva şi la anul, am să închiriez un elicopter numai să particip şi eu”, ne-a spus oaspetele belgian, care, aşa cum ne-a dat de înţeles, după scurta vacanţă petrecută în judeţul Suceava, a rămas profund încântat de aceste meleaguri şi, mai ales, de codrii Bucovinei.

Meniul asortat, din care nu au lipsit platourile vânătoreşti, cu pastramă de ciută, pateu de cerb, cabanos de căprior şi alte bunătăţi precum sarmalele cu carne de vânat şi mămăliguţă, cârnăciorii cu hrean şi sfeclă roşie, friptura de cerb cu sos de fructe, i-a făcut pe cei prezenţi să saliveze din momentul când s-au aşezat la mesele rotunde (pentru ca nimeni să nu stea la… colţ) şi frumos ornate. Inginerul, sau mai bine zis vânătorul-șef, Eugen Nisioi, s-a îngrijit ca fiecare familie să primească din partea societăţii pe care o conduce câte un mărţişor-surpriză.

O adevărată surpriză au făcut şi cele două formaţii de muzică uşoară şi populară, „Atlantic” din Iaşi şi „Clasic” din Suceava, care au deschis balul-spectacol cu un „Mulţi ani trăiască” pentru organizatori, urmat de „Corul vânătorilor” şi îndrăgita melodie populară „Puşca şi cureaua lată”. Tombola, care a cuprins 152 de obiecte, a fost una dintre „piesele de rezistență” ale petrecerii. Au fost expuse şi înmânate, apoi, celor ce şi-au procurat bilete, numeroase obiecte, cele mai valoroase fiind panoplia de cerb, coarnele de ţap, vulpile şi păsările împăiate, rucsacul şi cizmele vânătorești şi câte altele.

A fost balul vânătorilor. O petrecere bine organizată, dar şi meritată de toţi cei pentru care: „Nu este pe lume plăcere mai mare / Decât vânătoarea cu jocuri zglobii / În sunet de cornuri să treci prin zăvoaie / S-alergi căprioare prin văi şi câmpii”, cum minunat spune Carl Maria Von Weber în „Corul Vânătorilor”. Tortul „Buturugă”,… răsturnat pe fiecare masă, a îndulcit finalul petrecerii, ducându-i pe cei mai mulţi cu gândul spre refrenul din imnul vânătorilor: „Nu-i viaţa voioasă, plăcerea-i divină / Ce clipe de farmec pe veci ne supun”. Chiar aşa.

Mircea SFICHI