Narcis SIRETEANU

Să nu ne mai întrebăm de ce sportul românesc a luat-o la vale şi tot aşa o ţine. Răspunsul e sub ochii noştri.

După grosolăniile servite de purtătorul de pletuţă Ilie Năstase, acum s-a petrecut alta, la fel de ilustrativă, operă a unui alt celebru purtător de pletuţă. Într-un sport mai vizibil ca tenisul, poate chiar cel mai vizibil dintre sporturi: fotbalul.

Treaba s-a petrecut cu ocazia sărbătoririi unui iubit club român, Rapid. Acolo unde s-a afişat – între suporteri dichisiţi, ca Ion pe care nu degeaba îl mai cheamă şi Dichiseanu – marele infractor recoltator de sânge intelectual Miron Cozma.

Cozma era înţolit într-o cămeşă vişinie, de care avea spânzurată o cravată albă. Culorile Rapidului, chipurile, dacă bine v-aţi prins. Vişiniul era culoarea căpătată prin degradare de la sângele vechi de 27 de ani. Acel sânge care i-a pătat cămaşa, în seria de crime semnate de echipa de mineri a lui Cozma. Iar cravata era şparlită de la vreun student, omorât în bătaie pe la Mineriadă. Sau de la vreun profesor universitar care se ascundea după o planşă sau o catedră, pe când Universitatea din Bucureşti era răvăşită cu răngile şi topoarele. Pe năsete, Cozma purta ochelari de soare, în stilul vedetelor rock. Se crede şi ăsta un star.

Sinistrul individ n-a fost doar participant pasiv, adică să dughească o şampanie, să pupe doi-trei omologi şi să steie cumincior într-un colţişor. Nu e stilul lui! El a ieşit ţanţoş la centrul terenului, fiind cel care a dat lovitura de începere a unui meci demonstrativ de old-boys, între Rapid şi Petrolul.

Rapid nu de pomană e o echipă iubită. Are faima de luptătoare împotriva sistemului de ieri şi de azi. E un fel de echipă a rockerilor, chiar dacă suporterii ei s-au dat de destule ori în spectacol. Dar cu astfel de gafe de imagine, nu-i văd bine viitorul. De fapt, nu-l văd deloc.

De unde se vede că sistemul învinge mereu.