Narcis SIRETEANU

Este bine cunoscută tâmpenia îngâmfată a lui John Lennon, care se lăuda cu popularitatea grupului Beatles, zicând că o surclasează pe aceea a mântuitorului nostru Iisus Hristos. În mintea lui, la orice şedinţă de autografe, Beatles ar fi fost mult mai solicitaţi ca Iisus. A fost necesară trecerea unor decenii bune pentru ca Vaticanul să depăşească blasfemia şi să treacă peste observaţia teribilistului Lennon.

Au vedetele astea un dar deosebit de a-şi rosti în gura mare neghiobia. Iar pe acest teritoriu, Lennon excela. De la el trebuie să iei muzica, doar muzica, şi să arunci restul, ca pe un cotor. Pe cât era de talentat, pe atât de prost. Puţină smerenie, dacă e să invocăm virtuţile creştineşti, nu i-ar fi stricat. Oricum, n-aveai cui să-i explici că Iisus n-a fost nici chitarist, n-a fost nici baterist... Poate doar un pic clapist, la marea orgă a sufletului omenesc.

Mai rău e că declaraţiile tăntălăului implicau toată formaţia The Beatles. Care cuprindea şi oameni cuminţi, cum era George Harrison, de exemplu.

Tocmai despre ponoasele suportate de întreaga formaţie vreau să vorbesc azi. Căci, în urma declaraţilor lui Lennon, cercuri creştineşti din toată lumea au organizat şedinţe de audodafé.Se făceau în aer liber nişte focuri mari de tabără, se rosteau cu glas tare rugăciuni şi se intonau imnuri religioase, în timp ce se aruncau în foc mii de discuri ale grupului Beatles. Dacă ar fi putut, fanaticii l-ar fi prăjit oleacă şi pe Lennon.

Un specialist de azi – din cei plătiţi cu 5000 de euro lunar, plus sporurile - ar opina că nu se poate reclamă mai bună pentru vinderea unei mărfi. Dar pe atunci nu se judeca aşa. Şedinţele respective erau ca pe vremea Inchiziţiei sau a nazismului. Purificare prin foc.

Acuma, pe bune, doar mă cunoaşteţi nu de ieri de azi şi ştiţi foarte bine cum gândesc. Aşa încât, atâta vreau să mai zic: prost grămadă Lennon, dar proşti grămadă şi ăia cu focul.