- Dacă Facultatea FEAA ar fi transpusă într-un concept economic, care ar fi acela și cum reflectă filosofia pe care o promovați?
Dacă ar fi să transpun Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri într-un concept economic, aș alege conceptul de ecosistem economic sustenabil.
Un astfel de ecosistem reunește actori diferiți: instituții, resurse, competențe și perspective, care interacționează continuu pentru a crea valoare pe termen lung. Acest lucru îl cultivăm și noi în cadrul FEAA, un mediu în care studenții, profesorii, partenerii din mediul de afaceri și comunitatea locală sunt parte dintr-o rețea interdependentă, orientată spre dezvoltare și inovație. Acest concept reflectă filosofia pe care o promovăm: educație relevantă, conectată la realitățile economice, colaborare interdisciplinară, responsabilitate socială și formarea unor profesioniști capabili să genereze schimbare. Ne dorim ca fiecare absolvent să devină un generator de valoare, pentru sine, pentru organizațiile în care va lucra și pentru societate. În acest sens, facultatea funcționează ca un hub de competențe, idei și oportunități, unde învățarea nu este doar informativă, ci transformativă.
- Ați publicat peste 100 de lucrări ştiinţifice și coordonaţi numeroase proiecte: care dintre ele credeți că a avut cel mai mare impact asupra promovării antreprenoriatului regional?
Este greu de afirmat care a avut cel mai mare impact, fiecare în parte a constituit o piesă a construirii acestui puzzle al promovării antreprenoriatului. Totuși, dintre toate lucrările și proiectele în care am fost implicată, cel mai mare impact asupra promovării antreprenoriatului regional îl consider a fi proiectul Innovation Laboratories for Climate Action (ILCA), prin care am reușit să aducem împreună mediul academic, autoritățile locale și comunitatea de afaceri într-o platformă comună de dezvoltare. Acest proiect s-a remarcat nu doar prin rezultatele sale concrete: ateliere, programe de formare, mentorat și sprijin pentru dezvoltarea afacerilor, ci prin faptul că a creat un cadru colaborativ care continuă să funcționeze și astăzi prin proiectul Climate Engine. Consider că impactul real al unui proiect nu se măsoară doar în indicatori, ci în capacitatea sa de a crea continuitate, conexiuni și încredere, iar acest proiect a reușit acest lucru.
- Care a fost momentul din cariera dvs. când ați realizat că o cercetare sau inițiativă academică poate schimba în mod real mediul de afaceri local?
Acel moment a venit atunci când, în urma cercetărilor realizate împreună cu echipa mea, un grup de antreprenori locali mi-a spus că schimbaseră modul în care iau decizii strategice, bazându-se direct pe concluziile studiului nostru. Am avut și experiența de a lucra într-o companie în care asiguram consultanță de afaceri, training si proiecte strategice. A fost pentru mine punctul în care am înțeles, nu teoretic, ci profund și personal, că cercetarea academică nu este doar un exercițiu intelectual, ci poate fi un instrument real de transformare economică. Ulterior am privit fiecare proiect, fiecare analiză și fiecare parteneriat cu mediul de afaceri ca pe o oportunitate reală de a crea valoare tangibilă pentru comunitatea regională.
- Pe lângă competențele profesionale, care sunt cele trei calități pe care le considerați esențiale pentru un cercetător de succes în domeniul afacerilor și antreprenoriatului?
Într-un domeniu atât de dinamic precum antreprenoriatul, creativitatea și inovarea te împing să cauți mereu noi perspective, să explorezi modele de business emergente și să înțelegi evoluțiile pieței înainte ca acestea să devină evidente.
Deschiderea spre interdisciplinaritate și colaborare, cercetarea relevantă în afaceri nu se fac în izolare, implică economie, psihologie, tehnologie, industrie, sociologie, politici publice. Un cercetător valoros știe să facă legături între aceste domenii, să interpreteze datele într-un context larg și să ofere soluții aplicabile mediului real.
Pe lângă adaptabilitate și reziliență, cercetarea presupune testare și analiză atentă, capacitatea de a adapta metodele atunci când realitatea economică se schimbă.
- Cum reușiți să îmbinați rolul de decan, cu activitatea de cercetare, coordonarea doctoratelor și implicarea în proiecte de formare antreprenorială?
Îmbinarea rolului de decan cu activitatea de cercetare, coordonarea doctoratelor și implicarea în proiectele de formare antreprenorială se bazează pe principii pe care le aplic consecvent: prioritizare, echipă și sens.
Prioritizarea îmi structurează activitățile pornind de la impactul lor asupra facultății și comunității academice. Îmi rezerv perioade clare pentru cercetare și pentru coordonarea doctoranzilor, iar responsabilitățile administrative le organizez astfel încât să nu afecteze calitatea activităților academice. Rigoarea în planificare devine un aliat important.
O echipă puternică și autonomie responsabilă: nu văd rolul de decan ca pe o funcție solitară, ci ca pe o formă de leadership colaborativ. Am în jur o echipă care își asumă responsabilități, iar acest lucru îmi permite să rămân activă atât în cercetare, cât și în proiecte. Când ai oameni dedicați, poți menține un echilibru firesc între toate aceste direcții.
Claritatea sensului: antreprenoriatul, ca fir roșu, Pentru mine, formarea antreprenorială nu este o activitate separată, ci un element integrat în ceea ce fac în calitate de cercetător și ca decan. Fiecare proiect, fiecare doctorat coordonat și fiecare inițiativă administrativă este ghidată de dorința de a sprijini inovația, inițiativa și dezvoltarea regională.
- În calitate de coordonator al proiectului ILCA – Laborator de Inovare pentru Acțiuni Climatice, cum vedeți rolul economiei durabile în crearea unor ecosisteme antreprenoriale reziliente?
În cadrul proiectului ILCA – Laborator de Inovare pentru Acțiuni Climatice, am avut oportunitatea de a observa direct cum economia durabilă devine un pilon esențial pentru ecosisteme antreprenoriale reziliente. În opinia mea, rolul economiei durabile se manifestă pe mai multe niveluri complementare:
– Creează noi oportunități antreprenoriale în sectoare emergente, tranziția către practici sustenabile deschide piețe complet noi: energie verde, eco-tehnologii, reciclare, economie circulară, soluții pentru eficiență energetică. Antreprenorii care integrează aceste direcții devin pionieri într-un spațiu economic aflat în plină expansiune.
– Construcția rezilienței prin responsabilitate și eficiență, o afacere durabilă nu urmărește doar profitul imediat, ci și stabilitatea pe termen lung. Modelele de business sustenabile folosesc resurse mai eficient, reduc riscurile operaționale și financiare și se adaptează mai ușor schimbărilor de mediu, sociale și legislative. Într-un context economic volatil, această capacitate de adaptare este esențială.
– Consolidarea unui ecosistem colaborativ, proiectul ILCA a arătat cât de puternică devine inovația atunci când reunești mediul academic, autoritățile publice, companiile și comunitatea. Economia durabilă funcționează ca un „limbaj comun” între acești actori, generând proiecte interdisciplinare și soluții inovatoare. Acest dialog permanent întărește ecosistemul antreprenorial și îl face mai rezilient în fața incertitudinilor.
- Cu implicări internaționale și în comunitate, ce lecții ați învățat despre promovarea antreprenoriatului local din experiența conferinței NEOLAiA?
NEOLAiA reprezintă un consorțiu internațional de 9 universități, iar universitatea noastră coordonează pachetul de activități Antreprenoriat. Experiențele din rețeaua internațională NEOLAiA ne oferă lecții esențiale despre cum putem promova cu adevărat antreprenoriatul local: Antreprenoriatul local se dezvoltă atunci când este conectat la o perspectivă internațională. În cadrul NEOLAiA am observat că ideile capătă altă forță atunci când studenții și tinerii antreprenori intră în dialog cu practici, modele și experiențe europene. Acest schimb îi ajută să depășească limitările pieței locale și să gândească global, chiar dacă acționează local.
Antreprenoriatul are nevoie de experiență practică, nu doar de formare teoretică, iar in cadrul NEOLAiA studenții, cercetătorii si antreprenorii au oportunitatea de a participa la diferite seminarii și traininguri internaționale în cadrul consorțiului, au posibilitatea de a participa la stagii de practică și internships, şcoli de vară. Inovația apare acolo unde diversitatea se întâlnește cu deschiderea. Lucrând cu tineri din culturi diferite și cu antreprenori din domenii variate, am realizat că ideile cele mai valoroase apar din dialog, din curiozitate și din capacitatea de a privi aceeași problemă din mai multe unghiuri.
- Cum vedeți rolul FEAA în apropierea mediului academic de cel de start-up și inovare, în contextul dezvoltării economice regionale?
Rolul FEAA poate fi acela de pivot între mediul academic și cel al start-up-urilor și inovației, un rol care devine tot mai important într-o regiune aflată în plină transformare economică.
FEAA este generatorul de competențe și mentalitate antreprenorială. Prin programele noastre de formare, prin cursuri orientate spre practică și prin expunerea studenților la studii de caz reale, formăm o nouă generație de tineri care nu doar înțeleg economia, ci sunt pregătiți să creeze afaceri, să inoveze și să-și asume riscuri calculate.
Suntem un catalizator al colaborării dintre universitate și mediul de afaceri Prin proiecte de tip incubator, parteneriate strategice de practică şi internship, conferințe (inclusiv cele dezvoltate în rețele internaționale), creăm acel spațiu în care antreprenorii, investitorii, specialiștii și cadrele universitare pot lucra împreună. FEAA transformă conexiunile în oportunități reale, facilitând accesul la mentori, know-how și resurse.
Contribuim la dezvoltarea economică regională prin soluții aplicate, proiectele noastre sunt orientate spre impact: susțin afacerile locale, dezvoltă competențe, sprijină inițiative verzi și stimulează colaborarea intersectorială. FEAA este un actor activ în conturarea unei economii regionale moderne, sustenabile și competitive.
În esență, FEAA este puntea care transformă ideile în inițiative, inițiativele în afaceri, iar afacerile în motor al dezvoltării regionale. Rolul nostru este să oferim cadrul, resursele și viziunea care permit inovării să prindă rădăcini și să crească.
- Ce sfat le-ați oferi tinerilor studenți sau absolvenți care își doresc să pornească o carieră în antreprenoriat, dar sunt reticenți din cauza incertitudinilor economice?
Le-aș spune tinerilor să nu aștepte momentul perfect, pentru că acesta nu vine niciodată. Antreprenoriatul începe cu un pas mic și cu dorința de a transforma incertitudinea în oportunitate. Să testeze ideea, să caute mentori, să învețe rapid și să nu se teamă de eșec, este doar o etapă, nu un obstacol. Curajul, chiar și în doze mici, deschide cele mai multe uși.
– Vă mulţumim, stimată doamnă Decan, pentru tot ceea ce ne-aţi prezentat, contribuţia Dvs. personală şi cea a FEAA la legătura dintre mediul academic şi cel de afaceri este esenţială. Discipolii Dvs. au exemplul valoros al unui mentor care ştie să stabilească priorităţi, să lucreze în echipă şi – mai presus de toate – să-şi organizeze timpul, folosind fiecare moment pentru atingerea obiectivelor. Un final de an plin de armonie şi cât mai multe reuşite în ceea ce vă propuneţi pentru 2026!
Prof. univ. dr. Elena-Brânduşa STEICIUC, Director COACH
Drd. Oana-Andreea Grosu, Consilier COACH (Psihologie)
Lector dr. Sergiu RAIU, Consilier COACH (Sociologie)
