Un procent de 83% dintre români se uită zilnic la televizor, programele zilnice preferate de aceștia fiind știrile (81%), în timp ce 29% dintre telespectatori nu se uită niciodată la emisiunile de cultură și artă, potrivit unei cercetări realizate de IRES și prezentate, joi, la sediul CNA.
Cercetarea „Atitudini și obiceiuri de consum media. Percepții privind CNA” a fost prezentată joi, într-o conferință de presă, de Răsvan Popescu, președintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), și de Vasile Dâncu, președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Popescu a prezentat partea din cercetare referitoare la CNA, în timp ce Dâncu a vorbit despre partea referitoare la consumul media.
Potrivit cercetării, 83% dintre români se uită zilnic la televizor, în timp ce 10% – se uită de câteva ori pe săptămână, iar 3% – o dată pe săptămână, 1% – cel puțin o dată pe lună. Numai 0,4% dintre români spun că nu se uită niciodată la televizor. Procentele sunt aproximativ similare cu anul 2007, când un sondaj realizat de Insomar la comanda CNA arăta că 82% din români se uită zilnic la televizor.
„Este un procent mare, dar nu arată altceva decât că oamenii sunt interesați de ceea ce se întâmplă și de aici această nevoie de a urmări în număr foarte mare aceste programe”, a spus Răsvan Popescu, președintele CNA.
În același timp, și Vasile Dâncu, președintele IRES, a remarcat acest „comportament excesiv de intens” privind televiziunea, precizând că persoanele cu studii superioare tind să se uite zilnic la televizor într-un procent mai mare (88,1%) decât cele cu studii medii (83,4%) și cele cu studii elementare (77,8%).
Motivul pentru care atât de mulți români se uită zilnic la televizor este, potrivit lui Vasile Dâncu, acela că „au crescut foarte mult indicatorii de neliniște socială, a scăzut încrederea în instituțiile fundamentale ale statului”. „Suntem la un nivel pe care nu le-am mai întâlnit nicăieri în lume. Instituțiile noastre sunt la sub 20% încredere. Televiziunea îți oferă iluzia certitudinii”, a mai spus Vasile Dâncu.
De ce se uită românii la tv
În acest sens, potrivit cercetării, cei mai mulți dintre cei chestionați consideră că vizionarea unor programe TV i-a ajutat să înțeleagă mai bine: problemele sociale cu care se confruntă România (78%), situația corupției din România (74%), situația României ca stat membru al UE (71%), situația economică din România (71%), situația politică internațională (71%) și situația politică din România (68%).
Pe de altă parte, potrivit cercetării, a crescut proporția emisiunilor informative și dependența oamenilor de știri și de agenda publică prezentată de televiziuni. „Este un lucru bun, poate este și legat de faptul că a crescut numărul televiziunilor de știri, care intră în competiție sau intră în diviziune (…). Scade procentul celor care urmăresc filme artistice, dar crește procentul celor care se uită la filme documentare, de știință. Scade procentul celor care se uită la emisiuni de platou, dar crește procentul celor ce se uită la emisiuni de actualități”, a explicat Dâncu.
Obiceiurile consumatorilor de programe tv
Astfel, potrivit cercetării, 57% dintre cei chestionați au spus că motivul pentru care decid să urmărească un program sau o emisiune TV este: pentru informare/ dorința de a afla ce se întâmplă (57%), divertismentul/ relaxarea (8%), ocuparea timpului liber (4%), lipsa de ocupație/ plictiseala (3%), pentru cultura generală (1%) și vizionarea filmelor (1%).
Astfel, potrivit cercetării, 81% dintre respondenți au spus că urmăresc zilnic jurnale de știri la TV, 11% – de câteva ori pe săptămână, 3% – o dată pe săptămână și 2% – niciodată.
În schimb, talk show-urile (dezbateri politice, cetătenești etc.) de la TV sunt urmărite zilnic de 16% dintre respondenți, de câteva ori pe săptămână de 23% din aceștia și o dată pe săptămână de 12%. În același timp, 29% din cei chestionați au spus că nu se uită niciodată la talk show-uri. Pe de altă parte, emisiunile sociale (anchete, reportaje etc.) sunt urmărite zilnic de doar 9% din respondenți, de câteva ori pe săptămână de 27% și niciodată de 26%.
Cercetarea mai arată că 13% dintre respondenți urmăresc zilnic la TV filme documentare (istorie, știință, natură etc.), iar 24% – de câteva ori pe săptămână, tot 24% – o dată pe săptămână, 7% – cel puțin o dată pe lună, iar 16% – niciodată.
Pe de altă parte, 21% spun că urmăresc zilnic la TV filme artistice, iar 23% se uită în fiecare zi la seriale. Telenovelele sunt urmărite zilnic de 12% dintre telespectatori (preponderent femei, cu studii elementare, din mediul rural), în timp ce 65% susțin că nu se uită niciodată la astfel de programe.
În ceea ce privește muzica/ divertismentul la TV, 26% din oameni urmăresc astfel de programe zilnic, iar emisiunile de tip reality show sunt urmărite zilnic de 9% dintre telespectatori, de câteva ori pe săptămână de 21% dintre cei chestionați, în timp ce 36% spun că nu se uită niciodată la astfel de programe.
Pe de altă parte, 29% din cei chestionați nu se uită niciodată la emisiuni de cultură și artă, în timp ce doar 6% se uită zilnic la astfel de programe, iar 21% – de câteva ori pe săptămână.
Emisiuni sportive la TV sunt urmărite de 25% dintre cei chestionați zilnic, de 12% – de câteva ori pe săptămână, în timp ce 31% din respondenți au spus că nu urmăresc le niciodată.
Cercetarea mai arată că 28% dintre telespectatori urmăresc televiziuni locale, spre deosebire de 71% care au spus că nu urmăresc posturi TV din provincie. Principala televiziune locală vizionată este Neptun TV, 7,1% dintre cei chestionați precizând că urmăresc acest post.
Principalele surse folosite de telespectatori pentru a afla programele televiziunilor sunt teletextul (27%), ziarele (26%), internetul (25%) și revistele (11%), în timp ce 30% din respondenți spun că nu caută programele TV.
Pe de altă parte, potrivit lui Vasile Dâncu, cercetarea IRES reflectă faptul că televiziunea și-a consolidat o poziție centrală în consumul cultural al românilor. „O modificare importantă este aceea că s-a accentuat caracterul oarecum privat al consumului de televiziune. Se observă că s-a consolidat mai degrabă consumul în familie”, a mai spus Dâncu.
De asemenea, potrivit cercetării, doar 5% dintre respondenți au spus că urmăresc emisiuni TV la locul de muncă (în medie 5,7 ore pe zi) și 10%, în locuri publice (în medie 1,7 ore).
Potrivit lui Răsvan Popescu, președintele CNA, cercetarea prezentată în conferința de presă reprezintă o colaborare între IRES și Societatea Sociologilor din România. „Acest studiu nu a fost comandat de CNA, colaborarea noastră se rezumă la această prezentare împreună, subiectul fiind de interes pentru noi și având și o dimensiune care privește strict percepția instituției”, a explicat președintele Consiliului. El a mai spus că ultima cercetare comandată de CNA a fost realizată de Insomar în 2007.
Noua cercetare IRES a relevat faptul că CNA are o notorietate de 81% în rândul românilor, iar 55% din oameni consideră instituția ca fiind necesară pentru monitorizarea audiovizualului din România, în timp ce doar 37% cred că televiziunile și radiourile ar trebui să funcționeze în libertate absolută.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.243 de persoane, de 18 ani și peste această vârstă. Datele au fost culese pe 25 octombrie 2011, iar metoda de culegere a datelor a fost Computer Assisted Telephone Interview. Eroarea maximă tolerată a fost de ± 2,8%.
