„600.000 de mărci care sunt înregistrate pentru piața unică europeană vor avea efect și asupra României”

– Interviu cu directorul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, Gabor Varga
– Care este scopul vizitei dumneavoastră în județul Suceava?
– Am deosebita plăcere să particip la un seminar bilateral, pe care începând din 2000, îl organizăm anual împreună cu Agenția de Proprietate Intelectuală din Moldova. Anul acesta acest seminar a avut ca titlu „Protecția mărcilor în România și Republica Moldova – armonizarea procedurilor de înregistrare a mărcilor cu practica comunitară”. Și când am pus întrebarea unde să organizăm acest eveniment, automat a venit răspunsul că Bucovina este o provocare pe care nu o putem ignora. Și de aceea am venit aici la Gura Humorului, unde au avut loc dezbateri foarte interesante, fiind prezentate 18 teme specifice acestui domeniu de activitate. Acestea au fost prezentate atât din partea OSIM, cât și din partea partenerilor din Moldova și au fost axate pe problematica de înregistrare a mărcilor, procedurile de examinare și juridice care duc la eventuala anulare a unei mărci. Și vreau să precizez că între cele două instituții există o colaborare exemplară. Există întâlniri anuale la nivel de conducere, dar și aceste seminarii comune.
– ”În momentul de față avem peste 25.000 de cereri de înregistrate a unor mărci românești”
– Care sunt serviciile pe care OSIM le oferă în momentul de față agenților economici din România?
– În primul rând, vreau să spun că OSIM este o autoritate de specialitate a administrației centrale de stat, care înregistrează cererile pentru protecție în domeniul proprietății intelectuale, respectiv pentru brevete de invenție, pentru mărci sau modelele industriale. După acest moment urmează un proces de examinare foarte minuțios în funcție de care se acordă titlul de protecție. Asta este cea mai importantă atribuție a OSIM. Și vreau să spun că dacă anul trecut au fost 18.000 de cereri, anul acesta s-ar putea să ajungem până la 25.000, depuse atât pe cale națională, cât și internațională, dar pe care la un moment dat trebuie să le analizăm și noi. Și mai mult, pentru protecția desenelor și modelor industriale sunt în fiecare an cam 1000-1400 de cereri. Cam asta este doza cu care suntem încărcați.
– Au înțeles agenții economici din România importanța înregistrării mărcilor pe care le au?
– Când am luat prima dată contactul cu OSIM, adică acum 6-7 ani, numărul de cereri de mărci era în jur de 6.000. Or, în momentul de față, suntem la o cifra de 25.000 și cred că este singurul domeniu al proprietății industriale în care s-a observat o creștere semnificativă. Aici poate că a intervenit și un alt lucru. În anul 1999 și 2000 noi am înființat 14 centre regionale de promovare a proprietății industriale. Prin acestea am făcut o activitate de promovare foarte susținută, fapt pentru care acest domeniu foarte important al economiei de piață a început să fie cunoscut la nivelul întregii Românii.
– Și care sunt rezultatele centrului OSIM din Suceava?
– Aici avem un centru foarte bun, care funcționează extrem de bine în cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Suceava. În primul rând, dacă ne uităm în statistici, în județul Suceava s-a observat o creștere semnificativă a numărului de cereri pentru înregistrarea mărcilor. Astfel, dacă în 2000 au fost depuse 28 de cereri, în 2003 numărul lor a ajuns la 86, în 2004 la 105 iar în 2005 au fost 95. Este un mic exemplu pentru ceea ce a însemnat activitatea acestui centru și ne declarăm mulțumiți de ceea ce s-a întâmplat aici în Suceava.
– ”Ignoranța manifestată din partea unor agenți economici va fi destul de tragică pentru ei”
– Ce se va întâmpla după integrarea României în Uniunea Europeană cu cei care au mărci neînregistrate?
În primul rând i-aș sfătui pe toți care se află în această situație, și mai au câteva luni pentru aceasta, să verifice dacă emblema lor este înregistrată sau nu. Și dacă nu, este foarte bine ca prin intermediul colegilor de la centrele regionale, sau direct, să ne trimită cât mai urgent cererea de înregistrare. Pentru că începând de la 1 ianuarie 2007 vine efectul mărcii comunitare. Ceea ce înseamnă că Oficiul de Armonizare a Pieței Interne ne va înștiința că aproximativ 600.000 de mărci, care sunt înregistrate pentru piața unică europeană, vor avea efect și asupra României. Și mă tem că acea ignoranță manifestată din partea unor agenți economici va fi destul de tragică pentru ei. Și asta se va vedea în momentul în care li se va interzice activitatea, intrând în conflict cu o anumită marcă comunitară. Pentru că se poate ajunge în această situație prin instanță. Și asta pentru că se consideră o firmă din România lezează interesele unei agent economic european, care are marcă comunitară. Până atunci mai avem câteva luni și ar fi bine să rezolve această problemă.
– Și care credeți că au fost aspectele care nu au fost înțelese de către cei care nu și-au înregistrat încă mărcile?
– Poate că a fost vorba de vechile mentalități. La generația nouă se observă mai puțin acest lucru, dar generația din anii trecuți a fost crescută cu obligativitatea de a produce anumite brevete, certificate de invenție, documente pe care le foloseau eventual pe un perete. Și deși în 1989 s-a schimbat macazul nu prea s-a conștientizat în rândul acelei generații antreprenoriale necesitatea protecției acestor invenții pentru că au spus că nu au nici o valoare. Dar intrând în economia de piață, la ora actuală un creator nu trebuie doar să se gândească că trebuie să realizeze ceva. Acel ceva, după ce s-a pus în practică, trebuie să fie și protejat. Creativitatea există, dar protecția ei nu a fost percepută mult timp. În ultimii ani a început să se schimbe acest lucru, și din partea agenților economici, care au început să-și înregistreze mărcile.
– Cum vor putea fi recunoscute mărcile din România pe plan european?
– Sistemul mărcii comunitare funcționează pe tot teritoriul Uniunii Europene. Și coexistă mărcile românești, dar numai pe teritoriul statului național. Cum coexistă și mărcile grecești, franceze, înregistrate la oficiul lor național. Dar asta nu înseamnă că efectul acestor mărci depășește spațiul național. Din acest motiv eu îi sfătuiesc pe toți agenții care au activitate productivă, comercială sau prestări servicii să aibă grijă de patrimoniul lor, să aibă grijă în general de creativitatea lor. Pentru că o creație neprotejată poate fi foarte ușor pierdută. Patrimoniul spiritual, în economia de piață, nu este protejat de la sine. La fiecare creație pentru care probabil s-a depus un efort, trebuie să ai și o dovadă că este a ta. Dacă nu ai un asemenea titlu de proprietate intelectuală, ești pasibil să ți se fure, ori la un moment dat, fără să vrei să lezezi interesele unei alte persoane și să te trezești în instanță. Ambele cazuri sunt extrem de neplăcute și pot fi foarte ușor evitate dacă se acordă o minimă atenție către instituțiile care îți pot asigura această protecție.
– Ce protecție are o marcă românească în fața uneia comunitare?
– Dacă este mai repede înregistrată atunci cei din România pot să ceară suspendarea efectului mărcii comunitare, deoarece el are marca proprie. Și mai sunt șanse pentru agenții economici din România. Poate că anumite mărci nu au fost încă înregistrate ca marcă comunitară, și ar fi bine să fie înregistrate măcar pe cale națională. După 1 ianuarie 2007 se deschide posibilitatea ca și agenții economici din România să se adreseze Oficiului de Armonizare a Pieței Interne, și să cerem protecție pe tot teritoriul Europei.