60% dintre părinți dau medicamente copiilor fără consult medical, riscând agravarea bolii

Circa 60% dintre părinți dau medicamente copiilor pentru tuse, febră, nas înfundat, dureri de gât sau de cap, fără a merge în prealabil la un consult medical și riscând astfel agravarea bolii și intoxicarea celor mici, arată un studiu prezentat ieri de ARPIM și Ministerul Sănătății.
Aceeași cercetare arată că 35% dintre copii au luat antibiotice fără să fi fost consultați de către un medic.
De asemenea, 41% dintre copii au primit medicamente preventiv, pentru întărirea sistemului imunitar, cel mai des administrate fiind vitaminele, antitusivele, antipireticele și analgezicele.
În privința motivelor automedicației, românii se bazează, în principal, pe experiența anterioară în astfel de situații, considerând că știu care sunt tratamentele potrivite pentru copiii lor.
Medicație pe baza informațiilor de pe internet sau de la prieteni
Studiul indică, de asemenea, cazuri în care părinții administrează copiilor medicamente pe baza informațiilor de pe internet, de la prieteni sau de la farmaciști.
Deși sunt conștienți în privința riscurilor generale ale automedicației, românii nu au o părere clar conturată când vine vorba despre efecte adverse punctuale, cel mai des menționat aspect fiind legat de creșterea toxicității ficatului.
În privința profilului membrilor de familie care recurg la automedicație, mamele sunt cele mai active la acest capitol, iar la polul opus se află bunicii, relevă același studiu.
La automedicație recurg frecvent mamele cu vârste cuprinse între 30 și 49 de ani. În general, acestea administrează medicamente copiilor cu vârste mai mari, în general peste 6 ani. Mamele aleg medicația copiilor bazându-se pe tratamente recomandate anterior de medici pentru aceleași simptome și știu puțin despre efectele secundare ale acestei practici.
Buncii, mai cumpătați la tratamente
Bunicii copiilor, care recurg mai rar la automedicație, îngrijesc de regulă copii mai mici, cu vârste între 2 și 5 ani. Bunicii cunosc efectele secundare ale automedicației, cum ar fi riscurile supradojazului, convulsiile, creșterile ritmului cardiac, toxicitatea etc. Tot ei sunt cei care aleg medicul ca sursă de informare, dar și farmaciștii sau site-urile specializate.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Adrian Streinu Cercel, prezent la lansarea studiului, a ținut să precizeze că 60 de procente dintre patologiile la copilul mic sunt reprezentate de patologia infecțioasă, iar din aceasta, 60-70% are etiologie de origine virală, care, spre deosebire de cea bacteriană, nu este sensibilă la antibiotice.
În acest context, Streinu Cercel a recomandat părinților să administreze copiilor doar medicația prescrisă de medic. „Nu vor fi folosite medicamentele prescrie la o consultație medicală precedentă. Medicamentele care nu au fost consumate vor fi aruncate”, a mai spus Streinu Cercel.
Prezentă, și ea, la conferința de lansare a studiului, cântăreața Anca Țurcașiu a spus că a testat o dată automedicația „pe propria piele”, iar boala a trenat aproape o lună. Niciodată, însă, artista nu a procedat în acest fel cu băiatul ei, acum în vârstă de 13 ani.
Cercetarea despre automedicație, realizată de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în colaborare cu Unlock Market Research, a fost efectuată în martie 2012, la nivel urban, pe 601 respondenți – părinți cu copii între 2 și 14 ani. Studiul are o marjă de eroare de 4%.
Pentru conștientizarea părinților asupra riscurilor automedicației, ARPIM și Ministerul Sănătății au lansat, tot ieri, campania „Medicamentele nu sunt bomboane”, care va dura până la sfârșitul anului, după cum a precizat directorul executiv adjunct al ARPIM, Cristian Luțan.