Majoritatea unităților spitalicești din România sunt de categoria patru și cinci de competență, indică o statistică prezentată de secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Cristian Irimie, ieri, într-o conferință de presă. Mai exact, din cele 347 de spitale aflate în administrarea Ministerului Sănătății sau a autorităților publice locale care au depus dosare în vederea clasificării, 200 s-au încadrat la ultimele două categorii, patru și cinci.
„Asta nu înseamnă că acest nivel de competență se traduce printr-o lipsă de dotări sau de cadre medicale, ci doar că spitalele respective oferă servicii medicale într-un palier limitat pe anumite specialități, pe monospecialități, și nu oferă întreaga paletă de servicii medicale pe care o oferă spitalele clasificate în categoriile unu, doi și trei”, a explicat Irimie.
Potrivit situației, în categoria întâi de competență au fost clasificate șapte spitale din țară, spitale din centrele universitare mari care tratează pacienți din mai multe județe ale țării. Un număr de 21 de unități spitalicești au fost încadrate în categoria „1M”, de monospecialitate, 14 în categoria a doua și 43 în categoria a treia. Irimie a precizat că 25% dintre aceste spitale au fost clasificate provizoriu într-o anumită categorie până la 31 decembrie 2011, cu condiția de a realiza un plan de conformare. „Nerealizarea acestui plan de conformare duce la declasificarea spitalelor respective”, a precizat Irimie.
Patru spitale private au fost declarate neclasificabile
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății a arătat că au depus dosare în vederea clasificării și 74 de spitale private care doresc să încheie contracte de prestări servicii cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate. Doar o singură unitate spitalicească privată din Oradea, a spus Irimie, a obținut clasificarea în categoria a doua și alte două din București în categoria a treia. Restul unităților au fost clasificate în categoriile patru și cinci, iar patru au fost declarate neclasificabile, însă pot încheia contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate.
„Dacă unitățile sanitare vor lua măsuri care le pot clasifica într-o categorie superioară pot să revină cu o cerere de reclasificare, iar Ministerul Sănătății va analiza și va decide”, a adăugat Irimie.
36% dintre spitalele publice vor înregistra creșteri de bugete
Cristian Irimie a arătat că, în urma clasificării, 39% dintre spitalele publice vor înregistra în acest an scăderi ale bugetelor față de anul trecut, 36% vor avea bugete mai mari, iar restul își vor menține nivelul de finanțare. Cele mai multe spitale care înregistrează creșteri de buget se încadrează în categoriile unu, doi și trei. Unele spitale, a spus Irimie, vor înregistra creșteri ale bugetelor de până la 10% din bugetele anului trecut, altele de până la 20%. La spitale de categorii inferioare, diminuarea bugetelor merge și până la 40%.
„Odată cu introducerea clasificării spitalelor în funcție de competență, este pentru prima dată când în sistemul de sănătate au apărut reguli clare de finanțare a spitalelor. Spitalele vor ști sumele la care trebuie să se aștepte atunci când vor încheia contractele cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate. Până acum era o negociere pe plan local și în funcție de afinități unele spitale primeau mai mult, altele mai puțin, cu toate că desfășurau aceeași activitate. Nu vor mai exista diferențe semnificative în finanțarea spitalelor care vor face parte din aceeași categorie și în acest context vor cam dispărea înțelegerile pe care fiecare le avea cu șefii CAS”, a spus Irimie.
El a mai spus că, odată cu impunerea acestor reguli de finanțare, la rectificarea bugetară s-a obținut o majorare cu 500 de milioane de lei a bugetelor unităților spitalicești din țară.
