Biserica mănăstirii este ctitoria Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt. Sfințirea lăcașului de cult s-a oficiat la 3 septembrie 1470, iar de-a lungul timpului, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici funcționând o școală pentru preoții și oamenii de cultură ai Moldovei. De-a lungul anilor, biserica Mănăstirii Putna a cunoscut numeroase lucrări de consolidare despre care a vorbit părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Răduăților: „În anul 1483 mănăstirea a fost refăcută de Voievodul Ștefan, iar în 1739 a fost un cutremur care a făcut ca turla mănăstirii să se clatine și să cadă, fiind iarăși refăcută de al doilea ctitor al mănăstirii, ca importanță, mitropolitul Iacob Putneanul. În 1904, când a fost să se serbeze 400 de ani de la strămutarea în locașurile de veci a Voievodului Ștefan, Imperiul Austro-Ungar a inițiat restaurarea acestui așezământ. Apoi, în anii de stăreție a PS Gherasim Putneanul, începând cu 1968 și până în 1977, mănăstirea a trecut printr-o perioadă de restaurare și de refacere. S-a restaurat atunci Turnul Tezaur, corpul de chilii, muzeul mănăstirii, gospodăria mănăstirii, apoi a venit stăreția părintelui arhim. Iachint Unciuleac care a fost stareț până în 1992, iar în timpul său a fost reconstruită Casa Domnească care s-a făcut cu binecuvântarea PF Părinte Patriarh Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei”. (Radio Trinitas)





