50 de persoane, printre care și șase copii, s-au îmbolnăvit în primele două luni ale anului în spitalele din județ

50 de persoane, printre care și șase copii, s-au îmbolnăvit în primele două luni ale anului în spitalele din județ, după ce au contractat diverși microbi. Cifra nu reflectă însă nici pe departe realitatea, spun specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, potrivit cărora numărul acestor îmbolnăviri ar fi cu mult mai mare dacă doctorii nu s-ar feri să le raporteze. Majoritatea persoanelor, care, potrivit statisticilor, s-au îmbolnăvit în spital, au contractat infecții respiratorii, urinare, digestive, de plagă chirurgicală și cutanate (de piele).
Evidențele DSP, instituție care centralizează datele transmise de medici din teritoriu, arată că, în primele două luni ale anului, din numărul total de persoane externate, de 17.984, 50 s-au ales cu o altă boală în timp ce se aflau în spital – 28 cu infecții respiratorii, patru cu infecții digestive, șase cu infecții urinare și șapte cu infecții cutanate.
Secțiile în care se înregistrează cele mai multe cazuri de infecții intraspitalicești
Concret, din totalul de 50 de cazuri de infecții intraspitalicești (așa-numitele infecții nosocomiale), șase au fost înregistrate în secțiile de Pediatrie, unde situația se prezintă în felul următor: patru infecții respiratorii și două digestive. În maternități au fost consemnate trei cazuri de infecții nosocomiale, în toate situațiile fiind vorba de infecții cutanate. La Obstetrică au fost înregistrate cinci cazuri de infecții intraspitalicești, dintre care patru urinare și una de plagă chirurgicală. La Ginecologie au fost consemnate două cazuri de infecții nosocomiale, ambele de plagă chirurgicală. La Chirurgie au fost semnalate cinci cazuri de infecții intraspitalicești, dintre care una respiratorie și patru de plagă chirurgicală. La Anestezie și Terapie Intensivă, Dializă și Urologie nu a fost raportat nici un caz de infecție nosocomială. La Neurologie, situația stă în felul următor: patru infecții intraspitalicești, dintre care două respiratorii, una urinară și una încadrată la „alte tipuri”. În celelalte secții au fost semnalate 25 de infecții intraspitalicești, dintre care 21 respiratorii, două digestive și câte una cutanată și urinară.
E.Coli și stafilococi
De menționat că printre germenii identificați în multe din cele 50 de infecții nosocomiale raportate în ianuarie și februarie 2012 se regăsesc E.Coli și stafilococi.
Infecția nosocomială este infecția dobândită de pacient în cursul spitalizării pentru o altă afecțiune (contaminarea virală sau bacteriană anterioară internării, cu manifestare clinică intraspitalicească, nu reprezintă o infecție nosocomială), cel mai adesea manifestată clinic pe parcursul internării actuale, dar posibil și după externare. Potrivit specialiștilor, pentru a aduce infecțiile nosocomiale la niveluri cât mai scăzute posibil este important să se asigure o strategie de control și supraveghere, în funcție de sectorul de activitate. O bună formare a personalului de îngrijire și respectarea regulilor de igienă spitalicească (mai ales la executarea unor acte medicale cum ar fi montarea de sonde vezicale sau de ventilație artificială, efectuarea de puncții sau injecții) reprezintă principalele metode de reducere a numărului de îmbolnăviri.
„Toate cele 50 de cazuri de infecții nosocomiale au fost izolate, corect diagnosticate și tratate. Totuși, acest număr de infecții nosocomiale nu este real, fiind vorba de o raportare deficitară din partea medicilor”, a subliniat dr. Cătălina Zorescu, directorul adjunct medical al Direcției de Sănătate Publică Suceava.
Raportarea infecțiilor nosocomiale, literă de lege în alte țări
De menționat că, în alte țări, raportarea infecțiilor nosocomiale este literă de lege, pe când la noi acestea se ascund de teama unor așa-zise repercusiuni, chiar dacă se știe că infecțiile contractate pe perioada internării nu pot fi evitate nicăieri în lume, în ciuda profesionalismului actului medical. În Suceava, doctorii nu le raportează din frică, prudență sau dintr-un exces de autoprotecție, dar și din cauza unor „scăpări”, ca urmare a activității intense. Ascunderea infecțiilor nosocomiale favorizează însă apariția altora (în lipsa raportărilor, cauzele nu pot fi depistate), cu consecințe mai grave atât în plan medical, cât și în plan economic, în condițiile în care pacientul necesită un tratament suplimentar, iar durata de spitalizare se prelungește.