45 la sută dintre români nu-și cunosc drepturile

Originea etnică, dizabilitățile și orientarea sexuală sunt cele mai răspândite forme de discriminare în România, doar 26 la sută dintre cetățenii români afirmând că știu care le sunt drepturile dacă ar fi discriminați sau hărțuiți, potrivit Euro-barometrului, prezentat vineri.
Euro-barometrul privind discriminarea a luat în considerare șase forme de discriminare (originea etnică, dizabilitățile, orientarea sexuală, vârsta, religia, genul) și a fost realizat în toate statele Uniunii Europene în perioada iunie-iulie 2006, în România fiind stabilit un eșantion de 1.001 persoane, a declarat vineri, președintele Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse, Maria Moța.
Potrivit rezultatelor, 79 la sută dintre cetățenii UE și 75 la sută dintre români consideră că cel mai mare dezavantaj, în contextul societății actuale, îl constituie handicapul. Originea etnică și vârsta de peste 50 de ani sunt alte elemente care provoacă dezavantaje, acest lucru fiind afirmat de majoritatea cetățenilor europeni și români.
În ceea ce privește apartenența la una dintre minoritățile sexuale, 54 la sută dintre cetățenii UE și 53 la sută dintre români au fost de părere că aceasta poate constitui un dezavantaj.
De asemenea, europenii au identificat ca forme de discriminare foarte răspândite originea etnică (64 la sută), dizabilitatea (53 la sută) și orientarea sexuală (50 la sută), în timp ce românii au indicat, în proporție de 48 la sută, dizabilitatea ca cea mai răspândită formă de discriminare, urmată de orientarea sexuală (47 la sută) și vârsta (46 la sută).
Potrivit ANES, educația influențează percepția privind existența fenomenului discriminării, fiind foarte probabil ca studenții români să considere că discriminarea pe criteriul de originii etnice, genului sau religiei să fie răspândită. Nu există însă, potrivit sursei amintite, variații notabile în funcție de gen cu privire la formele de discriminare luate în considerare în cadrul studiului.
Puși să compare situația actuală cu cea din urmă cu cinci ani, românii au considerat discriminarea pe criteriul orientării sexuale (38 la sută), vârstei (36 la sută) și al handicapului (34 la sută) este mai răapândită decât celelalte forme, în timp ce europenii au indicat origine etnică (49 la sută), religia (42 la sută) și vârsta (38 la sută).
Din studiu a mai reieșit că 45 la sută dintre respondenții români nu cunosc care le sunt drepturile în cazul în care s-ar confrunta cu o situație de discriminare sau hărțuire, acest procent fiind cu 11 la sută mai scăzut decât media europeană. Astfel, doar unul din patru români a declarat că își cunoaște drepturile, 15 la sută au precizat că răspunsul lor depinde de situație, iar 14 la sută că nu știu.
De asemenea, potrivit studiului citat, bărbații cunosc în număr mai mare (32 la sută) care le sunt drepturile, comparativ cu femeile (doar 21 la sută).
În schimb, 72 la sută dintre respondenții români au afirmat că ar fi nevoie de mai multe femei în poziții de conducere la locul de muncă, comparativ cu 77 la sută dintre europenii care au fost de acord cu acest lucru, iar 64 la sută consideră că ar fi bine să existe mai multe femei parlamentar, comparativ cu 72 la sută, procentul înregistrat în statele UE.
Românii cred, în proporție mult mai mică decât cetățenii europeni, că avem nevoie de mai multe persoane cu dizabilități la locul de muncă. În timp ce 74 la sută dintre cetățenii UE au încurajat un astfel de demers, doar 48 la sută dintre români au răspuns afirmativ.
Persoanele chestionate în România s-au pronunțat în favoarea adoptării unor măsuri specifice care să acorde șanse egale în domeniul muncii atunci când criteriile luate în considerare sunt vârsta (83 la sută) și genul (81 la sută). În ceea ce privesc diferențele față de restul cetățenilor europeni, românii sunt pentru adoptarea unor măsuri specifice în funcție de origine etnică sau religie și se declară mai puțin favorabili adoptării unor astfel de măsuri având la bază criteriul orientării sexuale sau pe cel al dizabilității.
Atât cetățenii români, cât și cei europeni consideră că școala îndeplinește cel mai important rol în combaterea discriminării, urmată de părinți și mass-media.
Euro-barometrul împotriva discriminării a fost lansat, în ianuarie, la Bruxelles, în cadrul Anului European al Egalității de Șanse pentru Toți, care va fi sărbătorit și în România.
Maria Moța a declarat, la lansarea studiului, că pentru acest proiect european au fost stabilite patru obiective care vor fi urmărite prin acțiunile programate: drepturi, reprezentativitate, recunoaștere și respect.
„Prin această manifestare europeană se dorește participarea deplină a fiecărei persoane la viața economică și socială fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilități sau orientare sexuală”, a explicat președintele ANES.
În România, vor fi organizate, în cadrul Anului European al Egalității de Șanse, mai multe activități printre care un concurs tematic adresat elevilor de liceu, un maraton și o săptămână a diversității, precum și o campanie pentru informarea populației. În plus, până la sfârșitul anului ar trebui să mai fie făcut un studiu și o cercetare etnografică privind discriminarea multiplă.
De asemenea, România și-a ales și doi ambasadori ai discriminării, Elisabeta Lipă și Damian Drăghici, cărora li se vor acorda, oficial, titlul de ambasador în 20 martie, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni.
Pentru desfășurarea activităților în Anul European pentru Egalitate de Șanse în România au fost alocați 600.000 de euro, jumătate din sumă fiind fonduri europene.