43 de copii „ai statului” din județul Suceava, care sunt în evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, și-au găsit anul trecut o familie iubitoare și au fost adoptați. Majoritatea acestor copii adoptați erau crescuți de asistenți maternali, dar au fost și copii adoptați de rudele la care au fost inițial în plasament.
Din păcate, în acest moment, alți 51 de copii părăsiți de cei care le-au dat viață așteaptă să fie adoptați, să ajungă și ei într-o familie care dorește să-i crească, să le ofere afecțiune, să le ofere posibilitatea de a spune cuiva „mamă”, „tată”. Acești copii așteaptă ca cineva să-i caute, să le asculte povestea, pentru ca, mai apoi, să înceapă împreună o altă poveste de viață, mult mai bună decât cea pe care au avut-o până acum. Ei, acești copii, ar putea să treacă pe primul loc în inimile voastre, să vă aducă bucurie și împlinire. Ei doar așteaptă…
41 dintre acești copii sunt pe profilul public. Nu sunt greu de găsit. „Dacă încercăm să definim profilul familiilor care își dau copiii în adopție, acestea sunt familii care din momentul în care au dat copilul în sistemul de protecție nu au menținut legătura cu acesta sau nu au reușit să facă dovada posibilităților materiale și garanțiilor morale necesare reintegrării copilului în familie”, ne-a explicat consilierul juridic Gabriela Prundel, șefa Biroului adopții și postadopții Suceava.
În evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava, la sfârșitul anului trecut erau înregistrați 41 de copii care au primit încredințări în vederea adopției, 43 de minori care au primit încuviințări pentru adopții naționale, iar pentru 51 de copii s-a deschis procedura de adopție națională. Un copil poate fi adoptat numai dacă se află în sistem cu măsură de protecție și după ce instanța de judecată l-a declarat adoptabil.
Ce preferă familiile care vor să adopte un copil
Șefa Biroului adopții și post adopții Suceava ne-a mai spus că oparte dintre copiii suceveni nu au fost încă adoptați pe motiv că sunt prea mari, au peste 12 ani, sunt grupe de frați și nu vor să fie separați, iar unii au probleme serioase de sănătate. În general, familiile care vor să adopte preferă, în principal, copii cu vârste cuprinse între 0-12 ani, fără probleme medicale sau cu nevoi medicale care pot fi recuperate, mulți optând pentru „indiferent de sex”. Printre copiii puși pe liste de adopție se numără și frați. „Fiecare copil adoptabil așteaptă părinții potriviți, alături de care să pornească pe drumul vieții într-o familie permanentă, înconjurat de dragoste. La rândul lor, părinții trebuie să fie dispuși să primească dragostea de la copil, conștientizând faptul că «meseria de părinte» nu este ușoară, dar este frumoasă”, susține consilierul juridic Gabriela Prundel.
Ca element de noutate, anul trecut, zece familii au adoptat copii de pe profilul public, copii mari, grupe de frați sau copii cu nevoi medicale care pot fi recuperate. Specialiștii din cadrul Protecției Copilului Suceava ne-au spus că starea de sănătate a unui copil face mai dificilă găsirea unei familii care să-l adopte, la fel întâmplându-se și în cazul grupelor de frați, care își doresc să trăiască în continuare nedespărțiți și au o diferență mare de vârstă între ei. Familiile doresc să adopte unul dintre frați, pe cel mai mic de regulă. De-a lungul anilor, au fost adoptați și copii de etnie romă, ceea ce înseamnă că nu acesta este impedimentul cel mai mare în a găsi o familie pentru un copil. Vârsta mare a unui copil, mulți dintre ei depășind 9 ani, face mai dificilă găsirea unei familii care să-i adopte. De asemenea, grupele de frați care își doresc să trăiască în continuare nedespărțiți sunt mai greu adoptabile. Din statisticile Protecției Copilului Suceava, rezultă că în cazul fraților adoptabili inseparabili, unul dintre ei este cu vârsta peste 12 ani sau are probleme grave de sănătate.
O ușoară creștere a numărului adopțiilor în ultimii doi ani
Dacă analizăm statistic dinamica adopțiilor din ultimii doi ani, ne-a explicat Gabriela Prundel, observăm o creștere a numărului adopțiilor. Motivul îl constituie modificarea legii adopției, care a determinat flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor, a declarării adoptabilității copiilor și a etapei de monitorizare postadopție.
Când vorbim despre adopție, ne spune șefa Biroului adopții și postadopții Suceava, vorbim despre „copii care cresc în sufletul părinților adoptivi. Ei cresc în sufletul și nu în trupul lor, deoarece familia pentru acești oameni nu este un lucru important, familia este totul. Iar părinții adoptivi, fără excepție, iubesc ceea ce fac. Ei formează oameni din copiii pe care îi cresc de multă vreme în suflet”.
Poate adopta copii orice familie/persoană, cetățean român cu domiciliul în România, care a locuit efectiv și continuu pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de atestare. La stabilirea continuității nu sunt considerate întreruperi absențele temporare care nu depășesc 3 luni. Solicitanții nu trebuie să aibă cazier, trebuie să fie clinic sănătoși, să nu fi avut copii în sistemul de protecție și să nu fi fost decăzuți din drepturile părintești. Pentru a ajunge părinți adoptatori, familiile care vor să adopte un copil întocmesc un dosar, urmează niște cursuri, sunt consiliate, participă la ședințele de evaluare și, abia după ce întrunesc toate condițiile legale, primesc atestatul de părinți adoptatori.
Prioritate la adopție au persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viață de familie și apoi alte familii atestate. Reprezintă criteriu de selecție viața de familie pe care copilul o are cu familia (viața de familie trebuie să fie de minimum 6 luni, este și cazul asistenților maternali și al rudelor care au în plasament copii).
În situația familiilor care au adoptat frați ai copiilor declarați adoptabili, adoptatorii trebuie să fie atestați pentru doi copii sau să aibă atestat pentru al doilea copil valabil, pentru a putea beneficia de criteriul – frații adoptați cresc împreună. Familiile adoptive care au adoptat copii și care au frați în sistem, dacă doresc să adopte fratele, este necesar să aibă un atestat valabil la momentul deschiderii procedurii de adopție pentru fratele din sistem.
Timpul de așteptare al unei familii depinde de ce fel de copil își dorește să adopte
Directorul executiv al DGASPC Suceava, Georgeta Nadia Crețuleac, ne-a spus că înainte ca un copil să devină adoptabil, managerii de caz trebuie să caute părinții copilului, pentru că mai întâi trebuie făcute toate demersurile de reintegrare a copilului în familie. „Situația unui copil aflat în sistemul de protecție este reevaluată în funcție de condițiile care au stat la baza instituirii măsurii de protecție specială: 6 luni, dacă copilul a fost ridicat în regim de urgență, iar părinții nu colaborează cu autoritățile în vederea reintegrării, respectiv un an, dacă familia nu dorește reintegrarea. De asemenea, dacă au trecut 6 luni și părinții nu au putut fi găsiți, atunci managerii de caz pot propune deschiderea procedurii de adopție”, a explicat șefa DGASPC Suceava.
Timpul de așteptare al unei familii depinde de ce fel de copil își dorește să adopte. Dacă au flexibilitate cu privire la grupa de vârstă a copilului, sexul copilului și vor să vizualizeze profilul public, familiile pot adopta imediat după ce au obținut atestatul de familie adoptivă.
Șase familii din județul Suceava au adoptat copii după ce au vizualizat profilul public. De asemenea, patru familii din țară au adoptat copii de pe profilul public din județul Suceava. Printre familiile sucevene care au adoptat un copil se numără și familii care au copii biologici, nu sunt asistenți maternali, neavând nici un grad de rudenie cu copilul adoptat. Ziua națională a adopției (2 iunie) a devenit o tradiție la nivelul DGASPC Suceava și reprezintă evenimentul prin care se reconfirmă faptul că după ce sunt adoptați, copiii devin fericiți, iar părinții acestora, cei le-au oferit o șansă la o viață normală, se declară împliniți sufletește, altfel spus, adopția schimbă destine.
