400.000 de euro pentru casa Ion Creangă din Fălticeni

Proprietara casei în care se spune că ar fi locuit Ion Creangă în timpul cursurilor de la Școala de Catiheți din Fălticeni a propus Primăriei Fălticeni, folosindu-se de exercitarea dreptului de preemțiune al administrației locale, să cumpere acest imobil. Pentru casa veche de aproape 100 de ani, proprietara N. Grumăzescu solicită suma de 400.000 de euro, bani pe care municipalitatea nu are de unde să-i asigure pentru cumpărarea acestui imobil.
Conform primarului Vasile Tofan, „la o evaluare sumară, terenul și imobilul valorează 40.000 de euro, preț de la care suntem dispuși să începem o negociere”.
Chiar dacă clădirea este inclusă în lista monumentelor din județul Suceava, Ministerul Culturii și Cultelor, prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, nu și-a exercitat dreptul de preemțiune al statului român.
Dacă nici Consiliul Local Fălticeni nu va accepta oferta de a cumpăra casa “Ion Creangă” cu 400.000 de euro și nici dacă în urma negocierilor nu se va ajunge la o înțelegere, oferta de vânzare a proprietarilor imobilului va ajunge și la Consiliul Județean.
Ulița Rădășenilor, un muzeu în aer liber
Strada Ion Creangă, cunoscută și ca Ulița Rădășenilor, este considerată de mulți dintre cei care vizitează urbea de pe Șomuz un muzeu în aer liber, pentru că pe această stradă au trăit și și-au purtat pașii importanți oameni de seamă, printre care se numără și Ion Creangă.
La numărul 27 se află locul unde a fost Școala de catiheți, care a funcționat între 1846 și 1859 și unde, timp de un an, a învățat Ion Creangă. Școala de la Fălticeni a funcționat sub conducerea catihetului N. Conta, unchiul viitorului filozof Vasile Conta. Casa unde a funcționat Școala de catiheți a aparținut lui Grigore Bunescu, dascăl la biserica Sf. Ilie și apoi fiicei sale, Agurița D. Havriș, în prezent această construcție nemaiexistând.
Așa cum menționează autorul “Însemnărilor fălticenene”, Geo Nechita, “tranversând pe partea dreaptă, vis a vis de școala de catiheți, la numărul 30, a fost casa lui Pavel Ciubotaru, unde a stat în gazdă catihetul Ion Creangă. Casa din timpul lui Ion Creangă nu mai există, dar se aseamănă foarte bine cu aceasta. Profesorul Virgil Tempeanu, înainte de cel de-al doilea război mondial, sub egida Ligii culturale, a pus o placă menită a aminti trecătorilor că în această casă a stat Ion Creangă, pe vremea când a fost elev al Școlii de catiheți. Năzdrăvăniile făcute și povestite în “Amintiri din copilărie” ne spun că Ion Creangă și tovarășii săi de năzbâtii au trebuit să se mute de aici în casa de peste drum, la numărul 29”.