Raport periodic

40% dintre români, nemulțumiți de condițiile de trai



40% dintre români consideră că trăiau mai bine înainte de 1989
40% dintre români consideră că trăiau mai bine înainte de 1989

Aproximativ 30% dintre români sunt mulțumiți de condițiile de viață, unul dintre cele mai reduse niveluri din statele din regiune, proporții mai scăzute înregistrându-se în Bulgaria și Ungaria, se arată în raportul economic periodic „UE 8+2” realizat de Banca Mondială.
La polul opus, se află Slovenia și Estonia, ponderea slovenilor mulțumiți de condițiile de viață fiind de circa 70%, iar a estonienilor de 60%. În Bulgaria și Ungaria, ponderea locuitorilor care se declară mulțumiți de viață este de sub 30%.
Aproape 40% dintre români sunt nemulțumiți de condițiile de viață.
De asemenea, circa 30% dintre respondenții români consideră că, față de 1989, condițiile din propriile gospodări s-au îmbunătățit, în timp ce 40% au o părere contrară.
În același timp, circa jumătate dintre estonieni și lituanieni cred că trăiesc mai bine decât în 1989, la polul opus situându-se bulgarii (circa 15%) și croații (peste 20%).
Majoritatea respondeților din statele analizate sunt de părere că s-au descurcat mai bine decât propriii părinți. În cazul românilor, ponderea respondenților care consideră acest lucru este de 60%, niveluri mai ridicate fiind înregistrate în Slovacia, Estonia, Slovenia și Lituania.
De asemenea, circa 50% dintre respondenții români cred că propriii copii vor avea o viață mai bună. În funcție de acest rezultat, România se situează în a doua jumătate a clasamentului compus din țările analizate.
Cea mai ridicată pondere, la acest capitol, este înregistrată de Lituania (aproape 80%), iar cea mai scăzută de Ungaria (circa 30%).
Satisfacția privind condițiile de viață nu depinde doar de propria bunăstare, ci și de modul în care indivizii se raportează la persoanele din jurul lor și reușita acestora în viață.
Raportul „UE 8+2” este publicat de trei ori pe an și analizează Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
Corupție mai mare ca în 1989.
Circa 70% dintre români consideră că nivelul corupției este mai mare în prezent decât în anul 1989, proporții similare fiind înregistrate în majoritatea statelor din regiune, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM).
În Lituania, Ungaria și Croația au fost consemnate niveluri similare privind percepția asupra corupției.
O pondere mai mare este înregistrată în Bulgaria, iar estonienii, polonezii și cehii consideră într-o proporție mai redusă că nivelul corupției este mai mare în prezent decât în anul 1989.



Recomandări

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu

Leonardo Badea (BNR): Raportul Draghi – câteva concluzii de interes și oportunități de dezvoltare pentru România

Leonardo Badea (BNR): Raportul Draghi - câteva concluzii de interes și oportunități de dezvoltare pentru România
Leonardo Badea (BNR): Raportul Draghi - câteva concluzii de interes și oportunități de dezvoltare pentru România

Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României

Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României
Leonardo Badea (BNR): Premise pentru creșterea investițiilor străine directe în Europa Centrală și de Est. Cazul României