40 de ani o dată, de două ori, …

Cică de vreo 40 de ani n-a câștigat Granada vreun meci împotriva Real-ului. Trebuia să apară un Torje în echipă ca minunea să se producă. Ori un Ronaldo în partea cealaltă, pentru ca minunea să fie dublată de o dramă: singurul autogol pe care golgheterul l-a marcat vreodată s-a dovedit cu adevărat decisiv, rămânând singura modificare de pe tabela de scor. Ați urmărit meciul? L-ați văzut pe Ronaldo turbat de ceea ce făcuse, încercând după asta să repare stricăciunea și reușind, fix invers, să strice tot ce se putea? N-am văzut niciodată vreun fotbalist care, preț de o repriză și ceva, să tragă (evident total aiurea) exact în clipa în care ajungea mingea la el, indiferent că e la 8 sau la 45 de metri de poartă, pe dreapta sau pe stânga. A ieșit din chestia asta așa un haos, încât nimeni nu se mai înțelegea cu nimeni. Peste toate, Mourinho pare și el să fi scăpat situația de sub control, începând cu formula de start (eu nu l-aș introduce nici pe foaia de joc, ca rezervă, la Rapid Suceava, pe numitul Callejon) și continuând cu schimbările din timpul meciului, una mai aiurea decât cealaltă. În sfârșit, campionatul e terminat de mult, Copa del Rey pare și ea să se care, ne mai rămâne „premiul de consolare” numit Champions’ League! Exact din același set de întâmplări neverosimile face parte și victoria lui Ajaccio contra Lyon; cică tot 40 de ani au trecut și acolo de la precedenta. Și din nou și-a băgat coada un român: e vorba, desigur, de Adi Mutu, cel care a marcat două din cele 3 goluri ale sicilienilor, primul la scorul de 1-1, deci cu adevărat decisiv. Dacă n-ați urmărit partida, probabil că nu mă credeți, dar Mutu a făcut ce n-a făcut toată viața, inclusiv pressing în minutul 90+3! Ca să nu mai vorbim de penaltiul marcat tot atunci: șut cinstit, sec, la semiînălțime, la colț, pe care nu l-ar fi apărat nici un portar de pe Terra, chestia care mi-a readus în memorie penaltiul bătut tot de el contra Italiei, la Euro 2008, în bătaie de joc, în sictir… Să-i fi venit mințile la cap lui Adi? Ar fi bine, chiar dacă nițeluș cam târziu, oricum la timp pentru a reveni la Națională. Pe care, în ultimii 40 de ani, n-am văzut-o jucând atât de prost ca în meciul cu Polonia. De fapt, 46, de la celebrul Elveția – România 7-1 de la Zurich, din 67! Tot 46 de ani părea să aibă și Chivu, când a alergat după ăla pe care l-a ajuns totuși … la timp pentru a-l cosi în careu și a primi roșu! Eu l-aș chema și pe el la Națională. Cam peste 40 de ani.