35 de copii părăsiți de cei care le-au dat viață așteaptă să fie adoptați

35 de copii părăsiți de cei care le-au dat viață așteaptă să fie adoptați, să aibă o familie care să-i crească și să le ofere afecțiune, să aibă o mamă și un tată. În evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava, la sfârșitul anului trecut, pe lângă cei 35 de copii care au primit încredințări în vederea adopției, alți 34 au primit încuviințări pentru adopții naționale, iar pentru 42 de copii s-a deschis procedura de adopție națională. Un copil poate fi adoptat numai după ce instanța l-a declarat adoptabil. Nu orice familie poate să adopte un copil. Este importantă motivația care stă la baza unei astfel de decizii. Consilierul juridic Gabriela Prundel, șef Birou adopții și post adopții, din cadrul Protecției Copilului Suceava, ne-a spus că „familiile care își doresc să adopte, de fapt își doresc să devină părinți, să treacă prin experiența de a fi părinte cu toate bucuriile, emoțiile și împlinirile generate de creșterea și educarea unui copil”.
Grupe de frați și copii care au peste 6 ani, în așteptarea unei familii care să-i adopte
Printre cei 35 de copii, 17 băieți și 18 fete, care așteaptă să fie adoptați se numără patru grupe de frați. Cei mai mulți copii adoptabili au vârste cuprinse între 0-3 ani – 22 de copii, între 4-6 ani – șapte copii, 6-10 ani – trei copii și 11 ani – trei copii. La sfârșitul anului 2014, 40 de minori primiseră din partea Protecției Copilului încuviințări pentru adopții naționale, 29 aveau încredințări în vederea adopției și 38 de minori primiseră aprobarea pentru procedura de adopție națională. O parte dintre copii nu au fost încă adoptați, pe motiv că sunt prea mari, au peste 6 ani, sunt grupe de frați și nu vor să fie separați, unii sunt de etnie romă sau au probleme serioase de sănătate.
Familiile care vor să adopte preferă, în principal, copii cu vârste cuprinse între 0–4 ani, clinic sănătoși (fără dizabilități), mulți optând pentru „indiferent de sex”. Printre copiii puși pe liste de adopție se numără și frați, care așteaptă de mai mulți ani să fie crescuți într-o familie. În anul 2012, 25 de minori din Suceava, aflați în evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, au fost adoptați, iar în anul 2011 s-au finalizat 31 de adopții în județ. De asemenea, în anul 2013, DGASPC Suceava a înregistrat 91 de deschideri de proceduri în vederea adopției naționale, 34 de încredințări în vederea adopției și 33 de încuviințări pentru adopții naționale.
Vârsta mare a unui copil face mai dificilă găsirea unei familii care să-l adopte
Specialiștii din cadrul Protecției Copilului ne-au spus că vârsta mare a unui copil face mai dificilă găsirea unei familii care să-l adopte, la fel întâmplându-se și în cazul grupelor de frați, care își doresc să trăiască în continuare nedespărțiți. Purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava, Nicoleta Daneliuc, ne-a spus că de-a lungul anilor au fost adoptați și copii de etnie romă, ceea ce înseamnă că nu acesta este impedimentul cel mai mare la a găsi o familie pentru un copil. Vârsta mare a unui copil, mulți dintre ei depășind 7 ani, face mai dificilă găsirea unei familii care să-i adopte sau faptul că sunt grupe de frați, care își doresc să trăiască în continuare nedespărțiți.
Pentru a ajunge părinți adoptatori, familiile care vor să adopte un copil întocmesc un dosar, urmează niște cursuri, sunt consiliate, participă la ședințele de evaluare și abia după ce întrunesc toate condițiile legale primesc atestatul de părinți adoptatori. Șefa Biroului adopții și post adopții Suceava, consilierul juridic Gabriela Prundel, ne-a mai spus că „specialiștii din cadrul Protecției Copilului sunt obligați să consilieze și să evalueze familiile din punct de vedere social și psihologic. Raportul final cuprinde informații socio-psiho-medicale rezultate din sedințele de evaluare și vizita la domiciliu, care conduc la eliberarea atestatului de familie apta să adopte”.
Prioritate la adopție au membrii familiei lărgite a minorului, apoi asistenții maternali în grija cărora minorii au fost ani de zile și apoi alte familii atestate. Înainte ca un copil să devină adoptabil, asistenții sociali trebuie să caute rudele copilului până la gradul IV, pentru că mai întâi trebuie făcute toate demersurile de reintegrare a copilului în familie. Demersul de contactare a rudelor începe de la data emiterii hotărârii/sentinței de plasament la asistent maternal profesionist. Primii întrebați dacă vor să crească respectivul copil sunt bunicii, frații și surorile părinților naturali, până la verii primari ai mamei și ai tatălui. Rudele sunt identificate cu ajutorul Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de date.
Patru familii de asistenți maternali au adoptat copii în 2015
Asistenții maternali – „părinți de profesie” – sunt, de asemenea, printre cei care pot să adopte un copil aflat în evidența Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava. Potrivit legii, asistentul maternal își exprimă dorința de a adopta copilul aflat în îngrijirea sa abia după ce minorul devine adoptabil și există siguranța că nu sunt rude până la gradul IV care doresc și au posibilitatea să adopte copilul. Anul trecut, patru familii de asistenți maternali profesioniști au adoptat minori aflați pe lista copiilor adoptabili. În cazul în care nu sunt identificate familii adoptive pentru copii în județ, se solicită la Oficiul Român de Adopții lista centralizată la nivel național cu familiile adoptatoare din țară și se selectează familiile din țară care teoretic s-ar potrivi cu minorul, urmând a se face corespondența cu serviciile, birourile de adopții din județele respective.