Proiectul de amenajare a locului de odihnă veșnică a mii de copii care au fost internați în Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă Siret prinde contur. Inițiat anul trecut de cotidianul „Monitorul de Suceava”, în parteneriat cu parohia care administrează cimitirul Siret, Direcția Silvică Suceava, Primăria Siret, Consiliul Județean Suceava, Muzeul Bucovinei, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” Suceava, firme și persoane fizice, proiectul a ajuns la etapa de plantare a 300 de copaci în memoria celor circa 3.000 de copii înmormântați aici în perioada 1956 – 2001. Ieri, în cimitirul din Siret, aproximativ 60 de silvicultori din șapte ocoale silvice din zona de munte și din zona Siret au plantat copaci de jur împrejurul unui perimetru de circa 30 de ari, în care sunt înmormântați copii.
Plantarea arborilor a fost stabilită pentru această primăvară deoarece anul trecut s-au derulat cercetările la fața locului, în cadrul anchetei penale în curs, care vizează moartea copiilor.
Ieri, pe lângă plantare, silvicultorii voluntari au nivelat mușuroaiele, au îndepărtat lăstarii și au igienizat puține morminte care se mai văd. Urmează ca cele aproximativ 30 de cruci și morminte care mai există să fie restaurate și conservate exact în starea în care sunt acum, de către specialiști ai Muzeului Bucovinei, nivelarea întregului perimetru și plantarea de trifoi alb, iar după finalizarea anchetei, când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) va putea să ne comunice numele copiilor care au murit în fostul spital de psihiatrie infantilă, în dreptul fiecărui molid vor fi amplasate plăcuțe metalice cu numele a câte 10 copii, cu data nașterii și a morții.
George Celsie: „Cred că vom fi judecați și pentru păcatele poporului din care facem parte”
Inginerul silvic George Celsie a mărturisit că de fiecare dată când vine în acest cimitir simte că îl apasă ceva și crede că este vorba despre „păcatele poporului român, păcatele noastre, ale tuturor”. „Eu mă încadrez perfect în perioada 1956-2001, cât a funcționat acest spital și s-au întâmplat aici atâtea nenorociri. Sunt 3000 de vieți curmate înainte de termen și mă gândesc cu groază că și eu și copiii mei puteam să fim sub glie, aici. Cred că vom fi judecați și pentru păcatele poporului din care facem parte. Acolo, sus, când vom ajunge vom fi judecați și pentru aceste atrocități, pentru că am fost contemporani cu ele, n-am făcut absolut nimic și nu avem nici o scuză pentru că n-am făcut nimic. Uitați-vă în ce hal s-a ajuns”, a spus George Celsie, arătând spre urmele bălăriilor care până anul trecut acopereau mormântul copiilor.
Reproșuri pentru lipsa de grijă față de morminte, dar și pentru că pe vremea când funcționa fostul spital nu a întrebat nimeni ce se întâmplă dincolo de ziduri își face și unul dintre preoții cimitirului, Vasile Merlă. „Copiii au fost lepădați de părinții lor, apoi de cei care îi aveau în grijă și s-a dorit să nu mai încurce lumea. Au fost niște martiri, copii nevinovați care pentru neglijențele tuturor au plătit ei”, a afirmat preotul.
Spune că în evidențele parohiei sale, din 1982 până în 1989, sunt doar 4-5 înregistrări de decese ale copiilor din fostul „Orfelinat al groazei”. „Nu am avut nici un control asupra celor pe care îi aduceau aici. Adeverințele de înhumare nu știu când se eliberau, cum se eliberau, pentru că noi nu putem face o înmormântare fără un act din partea stării civile”, a afirmat preotul Merlă.
Preot Vasile Merlă: „Aveau libertatea de a face orice”
Mai mult, în adeverințele de înhumare și în registrul cimitirului nu este trecută cauza morții în dreptul acestor copii și, de asemenea, la cimitir nu există o evidență a copiilor îngropați aici. „Aduceau tot copii din mijlocul lor când erau înmormântările făcute. De multe ori, nu era nimeni. Pur și simplu omul de ordine, de casă, de la ei venea cu sicriul și făcea slujba înmormântării. Nu avea cine să ducă o cruce în față. Aveau libertatea de a face orice”, mai spune preotul Merlă.
Zona despre care se știe că a fost rezervată înhumării copiilor este chiar în spatele casei mortuare, însă uscarea bălăriilor în timpul iernii a scos la iveală și alte morminte de copii, aproape de gardul cimitirului, care în toamnă erau ascunse privirii. Un localnic, Ioan Petrașciuc, ne-a spus, ieri, că de fapt în toată zona cuprinsă între gard și perimetrul delimitat acum de gardul viu de molizi au fost înmormântați copii de la fostul spital. Inclusiv unde sunt câteva morminte noi, ale localnicilor, și sub o suprafață cultivată.
Gheorghiță, Ilie și Ionuț au plantat câte un molid în memoria foștilor lor colegi din orfelinat
La acțiunea desfășurată în memoria copiilor au venit ieri, împreună cu directorul Spitalului de Psihiatrie Siret, Tiberiu Rotaru și asistenta socială Rodica Bilinschi, trei oameni care și-au petrecut copilăria în fostul „Orfelinat al groazei”: Gheorghiță, Ilie și Ionuț. Cu ajutorul silvicultorilor, ei au plantat fiecare câte un molid și au promis că vor veni săptămânal să vadă „dacă nu a furat cineva copăceii” și „dacă le merge bine”. Ei au luat parte și la slujba de pomenire a copiilor morți în fostul spital, oficiată de preotul Vasile Merlă, în fața monumentului ridicat de un localnic. Colacii, vinul, prosoapele, lumânările și toate cele trebuincioase pomenirii și pomenii de sufletul morților au fost aduse de inginerul silvic George Celsie și de o parte dintre colegii săi.
Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care anul trecut a depus un denunț la Parchetul General pentru tratamente neomenoase aplicate în perioada regimului comunist copiilor internați în Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă Siret, din 1956 până în 2001 au fost internați aici 8.586 de copii. Dintre aceștia, conform celor mai recente date, și-au pierdut viața circa 3.000.
Din evidența deceselor înregistrate, reiese că majoritatea, peste 60%, aveau loc în lunile de iarnă, cauzele fiind, într-o proporție covârșitoare, afecțiunile pulmonare.
Pe grupe de vârstă, cele mai multe decese au fost consemnate în dreptul grupei 1-4 ani (53%), urmate de grupele 5-10 ani (24%), 11-18 ani (18%) și peste 18 ani (5%).
O analiză asupra locului de proveniență a copiilor decedați demonstrează faptul că o mare parte proveneau din localități din județul Suceava sau județe învecinate (peste 40%), dar și din zone mai îndepărtate precum București, Bihor, Timiș, Dâmbovița, Constanța etc.
Din istoricul spitalului, reconstituit de IICCMER pe baza arhivelor Ministerului Sănătății și a registrelor de stare civilă, Spitalul de copii neuropsihici Siret a fost înființat în 1956 prin ordin al ministrului Sănătății, într-o fostă cazarmă militară datând din perioada administrației austro-ungare.
Una dintre consecințele interzicerii întreruperilor de sarcină, din 1966, a fost creșterea fără precedent a numărului de copii născuți cu malformații congenitale grave, cu afecțiuni fizice și psihice, cu diverse boli moștenite sau dobândite după naștere, mii de copii ajungând orfani și un număr impresionant fiind abandonați.
Experții IICCMER arată că mulți copii au murit în spital din cauza unor boli sau afecțiuni ușor de prevenit sau de diagnosticat din timp și care puteau fi tratate. Pe de altă parte, spun ei, alte cauze ale morții copiilor au fost tratamentele neomenoase la care au fost supuși.
Ancheta penală efectuată de Parchetul General se află în etapa investigării documentelor și a probelor depuse la dosar, de către IICCMER. Activitățile judiciare la fața locului sunt efectuate de Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, pe bază de delegare de la Parchetul General.
Dana HUMOREANU, Ema MOTRESCU












