„Boii ară și caii mănâncă”
„Locuitorii județului nostru muncesc, produc tot soiul de cereale și cresc vite bune de tăiat.
Dar cu toții mănâncă pâine acră, necoaptă, murdară, plină de: paie, sfori, ațe de la saci, surcele, ba în unele cazuri cu cuie și ace; apoi scumpă foc, încât trebuie să dăm 2 kg. grâu pe o pâine de asemenea calitate. Și pe deasupra cu înșelăciuni nerușinate la cântar…Vechea zicătoare, «boii ară și caii mănâncă», în chestiunea pâinii e mereu actuală, în beneficiul nemăsurat și din această cauză nemeritat, al intermediarilor morari și brutari…”.
„Suceava”, Anul I, Nr. 9-10, 21 februarie 1935.
„Desacralizarea puterii”
„Cetățenii au ieșit în for și se pronunță asupra treburilor cetății. Se aud glasurile celor care au tăcut patru decenii, dar și ale celor care ne-au asurzit pînă mai deunăzi. Și acestea sună strident și ne supără auzul, ne irită simțul moral. Nu este de ajuns să azvîrlim în țărînă praporii minciunii, falsele credințe și să înlăturăm vechile tabuuri. Mai e nevoie să afirmăm și să instaurăm valorile moralei și ale democrației, să discernem între competență și impostură, să prevenim cameleonismul, să dobîndim deprinderi de comportament civic. Asistăm zilnic la exprimarea liberă și cu patos a opiniilor și considerăm aceasta o situație firească. Observăm însă nu rareori intoleranță și agresivitate față de drepturile altora de a avea opinii diferite de ale noastre. Democrația pare a avea două fațete: cea în care eu îmi exprim liber opiniile și dezideratele, fațetă agreată de fiecare dintre noi, și cea în care ceilalți își exprimă opiniile și dezideratele lor, ce pot contraveni propriilor mele opinii. Trebuie să învățăm a asculta pe interlocutori și a tolera contrazicerea opiniilor noastre. Aceasta este partea incomodă a practicării democrației”.
„Adevărul” (cotidian independent), Anul I, Nr. 35, Februarie 1990.
